Unul dintre evenimentele importante ale festivalului a fost vernisajul expoziţiei de fotografie documentară "Culorile Timpului: Arta Sinagogală în Moldova", care a readus în atenţie lăcaşele de cult uitate în România.
Teodor Răileanu a redeschis, datorită acestui proiect de cercetare iniţiat de Institutul Cultural Român din Tel Aviv şi Departamentul de Artă Iudaică din cadrul Universităţii Bar Ilan, uşile a zece sinagogi din Moldova, de la Roman până la Dorohoi. Fotografiile sale pot fi văzute la Muzeul de Antichităţi din Yafo până în octombrie.
Documentele istorice atestă faptul că sute de sinagogi au fost construite în Moldova în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, dar cele mai multe din aceste lăcaşuri sunt acum închise sau aflate în paragină.
“Fotografiile sunt pictate fie cu lumină, fie cu culoare, fie cu tonuri de alb şi negru, iar traseul pensulei a recreat tuşă cu tuşă, sensibilitatea unor opere de artă care acum riscă să rămână doar o nuanţă monocromă în amintire”, a subliniat fotograful Teodor Răileanu. Dacă sinagoga din Vatra Dornei este închisă, la Botoşani, fotograful a surprins pânzele de păianjen care au învăluit picturile de pe tavan.
Fotografie alb-negru, colorată manual
Cele 50 de fotografii expuse la Tel Aviv sunt create printr-o metodă nouă. Teodor Răileanu a folosit tehnica fotografiei selective alb-negru-color, în ideea de a transcende realitatea imaginii monocrome prin colorarea “manuală”. Dacă această tehnică a devenit copilul celebru al fotografiei de modă şi de publicitate, prin calitatea de a îmbina realul cu imaginarul, în fotografia artistică este o „îndrăzneală”. “Nu am căutat senzaţionalul, ci am fost “forţat” să dedic sute de oră de muncă unor detalii sau ornamente, pe care le-am colorat, descoperind minuţiozitatea artiştilor care au creat aceste bijuterii din nordul Moldovei”, a explicat Răileanu.
În fotografiile sale ies în evidenţă îndeosebi chivoturile înalte, din lemn, ale sinagogilor. Ornamenţia lor este bogată, cu gravuri de lemn, basoreliefuri, sculpturi poleite cu aur, inscripţii cu care au fost împodobiţi pereţii, tavanele sau galeria femeilor (Ezrat ha’Nashim). Fotograful a surprins detalii, numeroase simboluri, cele 12 semne ale zodiacului, pictate alături de păsări şi animale, printre care vulturul, leul, cerbul, toate integrate în peisaje pastorale locale, precum şi în locurile sfinte din îndepărtata Eretz Israel.
Poarta raiului, redeschisă
Pictorii au căutat o identificare simbolică a sinagogii cu “poarta raiului” din tradiţia evreiască. “Animalele şi vegetaţia florală precum şi inscripţiile şi simbolurile gravate pe Chivoturile Sfinte îi trimiteau pe credincioşi la prezenţa divină (Shekhina) plutind deasupra Sanctuarului (Mishkan), şi la Tora, care promite celor care o stăpânesc viaţă veşnică”, a explicat profesorul Ilia Rodov, specialist în artă evreiască, conferenţiar la Universitatea Bar Ilan.
“Este un proiect academic, realizat în zece sinagogi din Moldova, în care în detaliite arhitectonice sunt surprinse şi motive populare româneşti. Fotografiile lui Teodor Răileanu reflectă că România este un spaţiu al dialogului intercultural şi ne permit să aruncăm o privire asupra imaginilor şi simbolurilor străvechi, păstrate până în zilele noastre”, a subliniat Madeea Axinciuc, directorul Institutului Cultural Român din Tel Aviv.
CITŢI ŞI: Clanul Argint a încântat Israelul