Politica
Siegfried Mureșan, despre eurosceptici: Faptul că ei au crescut ca număr ne va obliga pe noi, partidele tradiționale, să lucrăm împreună
Eurodeputatul PMP, membru al grupului Partidului Popular European (PPE) și vicepreședinte al Comisiei pentru Buget, Siegfried Mureșan vorbește, într-un interviu pentru Calea Europeană, despre prezența euroscepticilor în PE.
Grupul euroscepticilor după alegerile din 25 mai anul acesta este un pic mai mare decât a fost înainte, însă, în același timp, este mai mic decât s-ar fi așteptat pro-europenii, spune Siegrfied Mureșan. "Faptul că ei au crescut ca număr ne va obliga pe noi, partidele tradiționale, pro-europene, care credem că Uniunea Europeană este în continuare răspunsul la multe dintre îngrijorările și provocările cu care ne confruntăm, să lucrăm împreună. Iar acesta este unul dintre lucrurile care este fundamental diferit în Parlamentul European după alegerile din 2014. Noi, Partidul Popular European, cel mai mare grup, cel care, de bine, de rău, am câștigat aceste alegeri, vom colabora mult mai strâns cu celelalte forțe pro-europene: cu social-democrații, cu liberalii, chiar și cu verzii, pentru a apăra Europa tocmai de acești populiști extremiști și naționaliști", a arătat Siegfried Mureșan.
El a dat exemplu ședința de plen în care a fost votat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. Acesta a obținut 422 de voturi. Partidul Popular European, are 220 de europarlamentari, după ce Norica Nicolai a trecut la ALDE. Socialiștii au în jur de 191, în total 411 voturi. "Juncker a obținut 422. Țineți cont că, de la socialiști, unii nu l-au votat pe Juncker, laburiștii britanici și alții. În aceste condiții, este clar că dintre cele 422 de voturi, au venit voturi de la liberali, de la verzi, iar Jean-Claude Juncker a spus, după alegeri, că vrea o coaliție mai largă, pentru că Europa este asediată din toate părțile de populiști, dar și de felurite provocări: iată situația din vecinătatea estică, problemele economice pe care trebuie să le depășim, migrația din Nordul Africii etc. Juncker spune, este nevoie de o colaborare puternică în Parlamentul European, între forțele pro-europene, popularii, socialiștii, liberalii și verzii, fiind cei care l-au și susținut, în principal, pentru a deveni Președintele Comisiei".
"Oamenii trebuie să știe ce facem noi în Parlament"
Totodată, europarlamentarul PMP a spus că a fost un lucru bun faptul că la ședința în care a fost ales Juncker tribunele cu vizitatori au fost pline pe toată durata dezbaterii.
"Eu vreau ca oamenii să vină aici, să vadă cu ce ne ocupăm, să ne spună ce părere au și, în special, mie, ca parlamentar, să-mi spună ce pot face mai bine, să mă critice dacă simt că pot face ceva mai bine. Mă bucur că oamenii vin înspre noi, dar este totodată și obligația noastră să mergem spre ei: eu, ca parlamentar, ca ales, am obligația să merg și să le explic oamenilor ce fac. Da, sunt pentru mai multă transparență. Iar, legat de democrație – iată, exemplul alegerii lui Juncker la Președinția Comisiei Europene, tratatul spune așa: Consiliul European, reuniunea șefilor de state și de guverne, desemnează un candidat în lumina rezultatului alegerilor, candidat pe care, după aceea, Parlamentul îl va alege. Aceasta este o procedură nouă, care dă Parlamentului mai multe drepturi decât a avut până acum. Parlamentul a fost tentat să-și maximizeze rolul, iar șefii de state și de guverne, în Consiliul European, au dorit să-și conserve rolul: ei au decis, în trecut, Președintele Comisiei. A fost greu de conceput că nu va mai fi așa acum. Or, adevărul este undeva la mijloc: nici Parlamentul nu decide de unul singur, nici Consiliul nu o mai poate face, cum a făcut-o până acum. Aceste două instituții trebuie, practic, să se pună de acord, pentru că au, fiecare, un rol egal în desemnarea și alegerea Președintelui Comisiei".
Recomandările noastre
