Teofan Mărturisitorul a fost fiul marelui dregător Isaac de la curtea Bizanțului, care se înrudea îndeaproape cu împărații Leon Isaurul și Constantin Copronimul.
După moartea tatălui, Teofan a fost crescut la curtea împăratului Constantin Copronim (741-775). A îmbrățișat viața monahală la sigriana, lângă Cizic, unde a ridicat o splendidă mănăstire. În 787, a participat la Sinodul VII de la Niceea, unde a combătut aprih iconoclasmul.
Primește de la Dumnezeu darul vindecării bolilor, mai ales al nebuniei. Când ajunge împărat Leon Armeanul (813- 820), acesta vrea să-l tragă de partea sa în lupta împotriva icoanelor și pe Teofan, scop în care folosește amenințări, când făgăduieli, când întemnițări. Neputându-l îndupleca, Leon l-a exilat pe Teofan pe insula Samotrace, unde acesta va mai trăi doar 23 de zile, murind pe 12 martie.