Sfântul Benedict s-a născut în anul 480 în Nursia (Norcia), din provincia romană Umbria (azi, în Italia) din părinți nobili și bogați. Aceștia îl trimit la studii la Roma, dar tânărul, scârbit de decadența „Cetății Eterne”, se retrage în munți ca pustnic.
Aici este întâlnit de călugărul Roman, care îl tunde în monahism. La scurt timp este numit stareț al Mănăstirii Vicovara. Are duhul înainte vederii, al vindecărilor, al scoaterii demonilor, al învierii morților. Înființează numeroase mănăstiri, printre care și Monte Cassino, ce există și azi, și întemeiază Ordinul Benedictinilor.
Regulile sale monahale sunt inspirate din Vasile cel Mare, Augustin și Ioan Cassian.
Trece la cele veșnice la Monte Cassino, pe 14 martie 543, la vârsta de 63 de ani. Este considerat ocrotitorul școlarilor și al învățătorilor.