Ziua de 11 decembrie este dedicată, în calendarul creștin ortodox, Cuviosului Daniil Stâlpnicul, iar toți creștinii care îi poartă numele primesc urări de la mulți ani și gânduri frumoase.

În ziua de 11 decembrie, în calendarul creștin ortodox, este pomenit Sfântul Cuvios Daniil Stâlpnicul. Cuviosul Daniel Stâlpnicul (Stilitul), se spune, a trăit pe vremea împăratului Leon cel Mare, numit şi Macheli. Despre acesta se știe că s-a născut în anul 409, în satul Vitaria, lângă orașul Samosata, pe râul Eufrat (Mesopotamia). Părinții săi au fost creștini, pe numele lor Ilie și Marta. A fost singurul lor copil, iar părinții lui l-au închinat Domnului, încă din copilărie.

Când era în vârstă de cinci ani, Cuviosul Daniel a fost dus de părinţi într-o mănăstire şi a fost dedicat vieții duhovnicești. Câțiva ani mai târziu, după ce a împlinit vârsta de 12 ani a părăsit pe ascuns casa părintească și a mers într-o mănăstire din apropierea satului natal.

În urmă unei descoperiri dumnezeieşti, Daniil a mers în părţile Traciei, în apropiere de Constantinopol, în Anaplu. Aici s-a închis într-un templu idolesc şi a îndurat multe ispite de la demoni.

Ucenicul Sfântului Simeon Stâlpnicul

Daniil a ajuns împreună cu starețul său Antohie la Sfântul Simeon Stâlpnicul. Acesta l-a chemat pe Daniil sus pe stâlp și l-a binecuvântat. Totodată, cu acest prilej, Sfântul Simeon Stâlpnicul i-a prorocit că va avea parte de multe greutăți în viață.

Revenind în mânăstire, după moartea starețului, Daniil a fost ales de ceilalți monahi să-i ia locul. A refuzat, însă și a mers la Sfântul Simeon, ucenicind la acesta, iar mai apoi la Constantinopol.

Nouă ani a stat într-un templu părăsit la Filemporon. Urmând modelul Sfântului Simeon, Daniil s-a retras într-un munte dintre mare și Constantinopol. Un prieten i-a făcut un stâlp cu grilaj, iar patriarhul Ghenadie I al Constantinopolului l-a hirotonit preot. S-a suit pe stâlp și a arătat multă răbdare şi mari nevoinţe pustniceşti.

A îndurat arşiţa verii şi gerul iernii şi a înfruntat bătăile vânturilor, fără să renunțe. Multe minuni a săvârșit Cuviosul Daniil Stâlpnicul, tămăduind pe cei ce veneau la el.

A salvat-o pe fiica înțeleptului Chir

Se spune că înțeleptul Chir, fostul conducător al Frigiei, ajuns episcop al orașului Cotilia, avea o singură fiică, pe Alexandra. Aceasta era chinuită de diavol și a fost dusă la Cuviosul Daniil care a vindecat-o. Drept mulțumire, Chir a scris despre el:

„Între pământ și cer stă un bărbat lovit de pretutindeni de vânt și nicidecum nu se teme. Cu hrana cerească se hrănește și bea vânt în setea lui, sprijinindu-și picioarele pe un turn înalt, urmând lui Simeon. El propovăduiește pe Fiul Maicii Domnului, cea neispitită de nuntă”.

În timpul ereziei lui Eutihie, Cuviosul Daniil a coborât de pe stâlp și a mers în Constantinopol pentru a-i întări pe credincioși împotriva ereticilor.

Mulți împărați îi cereau sfatul

A săvârşit numeroase minuni și a vindecat o mulțime de oameni că s-a dus vestea despre virtutea lui până la mai marii vremii. Rând pe rând, împăratul Leon, împăratul Zenon și uzurpatorul Vasilisc au venit la el și s-au închinat. Sfântul le-a prezis ce avea să li se întâmple.

Împăratul Leon cel Mare (457-474) îi cerea adesea sfatul Cuviosului Daniil, care i-a proorocit focul ce a cuprins Constantinopolul în seara sărbătoririi Sfântului Mamant (2 septembrie). Atunci au ars opt suburbia. De asemenea, i-a proorocit că regele vandalilor, Genseric, care năvălise asupra Alexandriei, nu va obține nici o victorie.

Leon cel Mare a venit la stâlpul Sfântului Daniil fiind însoțit de oaspeți din străinatate, principi și aristocrați, cărora arătându-le stalpul, a marturisit: „Iată cea mai scumpă comoară a împărăției mele!”

Moartea Sfântului Daniil

Cuviosul Daniil Stâlpnicul s-a mutat la Domnul în anul 490, fiind în vârstă de 80 de ani și 3 luni. Se spune că Sfântul Daniil și-a prorocit ziua morții, iar la acel moment, ucenicii au văzut pe sfinții îngeri, proroci, apostoli și mucenici deasupra stâlpului pe care viețuise cuviosul.

Ajutând sfintei Biserici atacată de eretici şi săvârşindu-şi viaţa cuvios şi fără de prihană, s-a mutat la Domnul. Iar hramul său se săvârşeşte în Anaplu, în rit ortodox.