Născut în Siria, probabil în 578 dintr-o familie înstărită, de vreme ce a avut acces la școli înalte, Sfântul Ioan Scărarul a intrat în viața monahală la vârsta de 16 ani, la Mănăstirea din Muntele Sinai, unde vreme de 20 de ani a fost ucenicul Cuviosului Martirie.
După moartea acestuia, Ioan s-a retras la Tolas, într-o peșteră, unde a dus viață de pustnic vreme de 40 de ani. În 639, el a fost chemat de obștea mănăstirii Sinai pentru a deveni stareț și a acceptat cu greu solicitarea.
După câțiva ani, însă, a lăsat în locul lui pe altcineva și s-a retras în peștera sa, unde s-a nevoit până a trecut la cele veșnice, în anul 649.
Este autorul uneia dintre cele mai importante lucrări teologice ortodoxe, Scara, de unde și supranumele său de Scărarul. Aceasta prezintă eforturile de dobândire a desăvărșirii duhovnicești sub forma a 30 de trepte, fiecare dintre ele constituind un capitol separat.
Scara dumnezeiescului urcuș, cum sună titlul complet al cărții, a cunoscut mai multe traduceri în limba română, dar cea mai frumoasă îi aparține lui Dumitru Stăniloae.
Sfântul Ioan Scărarul este prăznuit pe 30 martie, dar și în a patra duminică a Postului Mare al Paștilor, datorită faptului că această perioadă trebuie să fie un urcuș spre desăvârșire.