Sfântul Antonie de la Iezeru a trăit în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu.
Cum reiese din Pomelnicul găsit de strănepotul său, Sfântul Antonie s-a născut în Ianina din ținutul Pindului în anul 1628 - localitate ce se află azi pe teritoriul Greciei, provenind dintr-o familie de negustori aromâni binecredincioși, părinții săi numindu-se Iane și Stana.
Sfântul Antonie s-a căsătorit în oraşul Râmnicu-Vâlcea cu Despina şi a avut cel puţin un fiu, cu numele de Mihail.
Vreme de 44 de ani, Sfântul Antonie a continuat preocuparea părinţilor săi, comerţul, făcând multe fapte de milostenie creştinească
Luând contact cu viața mănăstirească, mai ales cu prilejul târgurilor organizate la diverse hramuri, Antonie hotărăște să se retragă și el într-o mănăstire.
Impresionat de viața sfântă dusă de călugării de la Schitul Iezeru, intră frate aici, unde se și călugărește.
Apoi, la sfatul episcopului Ilarion, care îl îndeamnă să nu plece la Athos, cum dorea, ci să rămână pe meleagurile vâlcene, în 1690 se retrage la câțiva kilometri de schit, într-o peșteră din muntele Iezeru. Alături, sapă în stâncă și un mic paraclis, care va fi sfințit de episcopul Ilarion.
Antonie va trăi aici până la sfârșitul vieții, coborând doar duminica și la sărbători, pentru a participa la liturghie și a se împărtăși. După 28 de ani de sihăstrie, trece la Domnul la vârsta de 92 de ani, pe 23 noiembrie 1719.
Moaștele sale se află la biserica Schitului Iezeru din Vâlcea.