Utilităţile mai scumpe vor „încinge“ din toamnă şi rafturile cu produse alimentare din magazine
Preţurile la utilităţi - energie electrică şi gaze naturale -, care vor creşte de săptămâna viitoare, se vor regăsi, în câteva luni, în componenţa tuturor produselor de pe piaţă. Cel mai tare ne vor arde la buzunare preţurile alimentelor, pe care vom da cu până la 10% mai mult din toamnă. Cu acest procent s-ar putea scumpi carnea, uleiul sau lactatele, care înglobează de mai multe ori sumpirea utilităţilor în costurile de producţie. Greul vine abia la toamnă De exemplu, într-un pahar de iaurt se vor „contopi“ creşterea de 7-8% a costurilor din ferma de vaci de la care provine laptele, apoi alte 6-7 procente de scumpire în zona procesării, pentru ca „bomboana de pe colivă“ să vină din partea retailerilor, care vor avea cheltuieli cu mult mai mari în administrarea magazinelor. Există explicaţii şi pentru faptul că în următoarele două luni de vară scumpirile nu se vor simţi foarte puternic. Producătorii şi procesatorii de carne vând acum mai puţin şi nu vor sălta preţurile în perioada următoare. Morarii se aşteaptă la o nouă recoltă care va reduce presiunea pe preţul grâului.
În plus, consumul de ulei şi zahăr va creşte în perioada de toamnă, în sezonul conservelor pentru iarnă. Cele 10 procente cu care s-ar putea scumpi alimentele din această toamnă nu sunt bătute în cuie, atenţionează procesatorii. În ecuaţie mai apar două necunoscute. Mai întâi, generozitatea guvernului în an electoral, care s-ar putea manifesta prin creşteri salariale, adică noi presiuni pe preţurile produselor. Apoi, contextul internaţional şi mai ales preţurile practicate la materii prime în Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, românii vor simţi majorările de preţ pentru utilităţi şi în facturile la energie termică, începând din luna octombrie a acestui an. Inflaţia, sub presiune Până la toamnă, însă, creşterea preţurilor de consum va lovi şi în iulie, astfel că inflaţia lunară se va apropia de 1%, estimează analiştii. „Anticipez o creştere de 0,7-0,75% în inflaţia lunară. În plus, se va manifesta şi un impact indirect asupra inflaţiei, prin scumpirea produselor al căror preţ este influenţat direct şi major de costul gazelor naturale şi al energiei electrice“, a declarat, ieri, Ionuţ Dumitru, analist-şef al Raiffeisen Bank România, citat de Agenţia Mediafax.
Reprezentantul băncii spune că se aşteaptă ca rata inflaţiei să atingă un maxim anual de 9,5%. Reprezentanţii procesatorilor au încercat să anticipeze şi procentele cu care vor creşte preţurile diferitelor produse. > Carnea ar putea fi cu 8 până la 10% mai scumpă. Patronatele de profil estimează că şi mezelurile se vor scumpi cu cel puţin jumătate din procentul cumulat al actualelor majorări de preţuri la utilităţi. > Lactatele vor costa cu aproape 10% mai mult, creşterea de preţ fiind mai evidentă în cazul celor care presupun un proces mai complex de procesare. > Uleiul ar putea să ne scoată din buzunare tot cu 10% mai mulţi bani. Nu este exclus să avem de-a face cu o scumpire mai abruptă, pe fondul cererii ridicate din lunile de toamnă, avertizează cei din industrie. > Pâine mai scumpă cu 3 procente, spun brutarii. „Preţul pâinii ar trebui să scadă după noua recoltă, pentru că luăm grâul cu 20-25% mai ieftin decât cel de acum, din depozite. Dar asta nu înseamnă că lucrurile vor sta neapărat aşa. Până la grâul nou, însă, s-ar putea să scumpim produsele“, ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Rompan. > Zahărul va primi la fiecare kilogram un cost suplimentar de 1-3%, estimează Emilian Dobrescu de la Agrana România, citat de Mediafax. În preţul final va conta şi tehnologia folosită. Gaze naturale mai scumpe, în medie, cu 12,5%, energie electrică mai costisitoare cu 4,4% Data de 1 iulie 2008 va aduce modificări importante în cheltuielile populaţiei, dar şi în ceea ce priveşte sistemul de facturare a consumului de gaze naturale, prin transformarea consumului de gaze din metri cubi în kWh. Consumatorii casnici vor plăti cu 4,4% mai mult pentru energia electrică, dar tarifele vor creşte mult mai simţitor la gaze naturale. Acestea se vor scumpi cu 11,6% pentru consumatorii E.ON Gaz (fostul Distrigaz Nord) şi cu 12,5% pentru consumatorii Distrigaz Sud.
Autoritatea pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat majorările către furnizori cu procente mai „generoase“ pentru cei care au cerut majorări mai mici. Germanii de la E.ON au cerut o majorare de 24%, iar francezii de la Distrigaz Sud - de 22%. Preţul gazelor pentru populaţie nu va mai creşte în trimestrul al treilea, dar ar putea urca din nou la 1 octombrie, dacă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va primi cereri justificate de la distribuitori. A început „şantajul“ companiilor „Majorarea cu 11,6% a preţului gazelor naturale operată de ANRE nu permite E.ON Gaz România să asigure securitatea furnizării gazelor naturale pentru clienţii casnici“, a transmis Franciska Zsigmond, purtător de cuvânt al E.ON România, imediat după ce autorităţile au anunţat procentul scumpirilor. E.ON spune că majorarea insuficientă va îngreuna achiziţia şi înmagazinarea cantităţilor de gaze necesare pentru iarnă. În plus, nu acoperă pierderile companiei pentru acest an. Noile preţuri reglementate pentru furnizarea gazelor naturale către consumatorii casnici vor fi de 104,41 lei/MWh în cazul E.ON Gaz România şi de 104,70 lei/MWh în cazul Distrigaz Sud.
Consumatorii Distrigaz Sud vor plăti tarifele mai mari deoarece acesta deserveşte mai multe oraşe decât E.ON şi are mai multe conducte în mediul urban, acolo unde întreţinerea reţelei este mai costisitoare, pentru că trebuie spart asfaltul pentru înlocuirea conductelor. ANRE justifică majorarea (a doua din acest an, după creşterea cu 8,5% din februarie) pe baza creşterii preţului la gazul din import, care era estimat pentru anul 2008 la 370 de dolari/1.000 de metri cubi. Autoritatea spune că acesta va ajunge în trimestrul trei la 480 de dolari/1.000 de metri cubi. Cu toate acestea, furnizorii estimau că gazul de import poate încheia anul la o valoare-record: 600 de dolari/1.000 de metri cubi. Curentul electric nu se simte la buzunar Creşterea cu 4,4% a tarifelor la curent electric va duce costul unui kWh la 0,3125 lei. „Populaţia nu va simţi foarte mult această majorare, mai ales că facturile la electricitate nu sunt un element critic, cum sunt cheltuielile cu încălzirea, mai ales că populaţia săracă nu prea consumă curent electric“, a spus Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Român pentru Energie (IRE) şi fost preşedinte al ANRE. El afirmă însă că preţul energiei electrice este în continuare „finanţat ascuns“.
„Consumatorii primesc o subvenţie încrucişată, necunoscută de Comisia Europeană, prin încărcarea facturilor agenţilor economici, care plătesc mai mult decât costul de producţie, pentru a diminua factura consumatorilor casnici. Acesta este motivul pentru care piaţa liberă prin care îţi poţi alege alt furnizor funcţionează doar în mediul privat, şi nu şi pentru consumatorii casnici“, spune Constantinescu. VOM PLĂTI ŞI AERUL DE PE CONDUCTĂ Noul sistem de tarifare îi aduce pe furnizori în instanţă De la 1 iulie, odată cu scumpirea utilităţilor, se va trece la facturarea gazului consumat în echivalentul unităţilor de energie electrică: din metri cubi, în kilowaţi/oră. Schimbarea modalităţii de facturare va face ca factura să ţină cont în primul rând de calitatea gazului (cu o putere calorifică superioară - n.r.), dar modificarea va complica mai mult sistemul de tarifare. Deşi noul sistem de tarifare urmează o directivă a UE, consumatorii vor fi derutaţi, pentru că pe factură va apărea consumul în kWh, iar pe contoare în metri cubi. Practic, schimbarea contoarelor intră în sarcina furnizorilor, dar nu există un termen până la care vor fi schimbate „ceasurile“ de gaze.
„Contoarele de acum sunt volumetrice şi nu pot măsura energia. Consumatorii se vor baza doar pe măsurătorile furnizorilor“, ne-a spus Jean Constantinescu. El spune că problema acestui sistem este că măsoară calitatea gazului doar când furnizorul preia gazul de la producător, dar pe reţeaua furnizorului, calitatea calorifică poate scădea.
„Când furnizorii fac lucrări la conducte, ei ar trebui să le răsufle pentru a nu băga aer în reţea, dar nu fac asta pentru că prin procedeul ăsta ar pierde şi gaze. Astfel, contorul înregistrează şi aerul din conducte“, spune Constantinescu. Câştigul acestei metode rămâne că, dacă un client se află într-o zonă a ţării unde gazul are o valoare energetică mai mică şi consumă acelaşi volum de gaz, va plăti o factură cu o valoare mai mică. Proces împotriva Distrigaz Mihai Deneş este administratorul unui bloc din sectorul 3, de pe strada Barajul Sadului. El şi-a pus centrală de apartament şi de atunci a devenit client direct al Distrigaz. Bucureşteanul spune că a contactat deja un avocat şi intenţionează să găsească aliaţi pentru procesul pe care vrea să-l deschidă împotriva distribuitorului de gaz. „O să cerem mai întâi de la Distrigaz modul de calcul al facturii. Apoi o să facem nişte măsurători în diverse puncte ale oraşului, ca să vedem dacă această putere de pe factură se regăseşte şi la aragaz“, anunţă Deneş.
El va da în judecată Distrigaz în nume propriu, însă ca reprezentant al blocului ştie că noua metodă de facturare a gazelor va reprezenta un conflict în plus în comunitatea de pe scară: „Toţi bătrânii care stăteau până acum cu ochii pe ceas, ca să vadă cât consumă, nu vor mai înţelege nimic din facturi. În plus, nicăieri în contractul meu cu Distrigaz nu scrie că sunt obligat să le plătesc în kWh, ci în metri cubi, conform contorului“, conchide Deneş. Valoarea facturii se va baza pe o formulă în care vor intra componentele: puterea calorifică (în toate punctele de predare a gazului către furnizor), volumul de gaz şi preţul gazului (calculat după preţul gazului intern - 495 de lei/1.000 de metri cubi şi de import, precum şi din tarifele de transport, distribuţie şi înmagazinare).