Săptămâna aceasta au avut loc mai multe accidente rutiere cumplite. Toate au în comun faptul că la volan s-au aflat bărbaţi. În ciuda glumelor intrate deja în folclor şi a misoginismului care se manifestă pe şosele, statisticile demonstrează că femeile se pot lăuda cu cel mai mic număr de accidente grave comise.

Comisarul-şef Eugen Costan, din cadrul Direcţiei Poliţiei Rutiere, susţine că femeile au făcut, în acest an, de cinci ori mai puţine accidente decât bărbaţii. Astfel, ele se pot „lăuda“ cu 751 de accidente, în timp ce bărbaţii au la activ 3.605. În privinţa accidentelor mortale, scorul este zdrobitor: 147 la 1.104.

Neatenţia, teribilismul şi graba la volan fac, anual,mii de victime, dezastrul de pe şosele fiind mai mare decât urmările unui seism.

Un locuitor din Costineşti intră cu maşina pe plajă până în buza apei. La plecare, confundă doi turişti întinşi pe nisip cu dalele de pe alee, trece peste ei şi îi răneşte grav. Marţi seara, un tânăr de 31 se urcă într-un Ferrari, goneşte prin Timişoara, pierde controlul volanului şi loveşte doi tineri care mergeau pe un trotuar. Băiatul, în vârstă de 29 de ani, moare. Fata este rănită.

Vineri dimineaţa, patru tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 22 de ani şi-au pierdut viaţa, la Sighişoara, după ce BMW-ul în care se aflau s-a izbit violent de un TIR parcat neregulamentar într-o intersecţie. Şoferul BMW-ului avea două dosare penale pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.

Şoselele au ajuns să semene a teatre de război, din cauza miilor de inconştienţi care se află în trafic. La mulţi dintre ei civilizaţia nu mai poate să ţină pasul cu numărul de cai-putere. Puterea autovehiculelor de marcă ajunge să-şi ucidă şoferul. Ce este mai rău, din cauza lor au de pătimit şi cei care sunt corecţi şi atenţi în trafic.

Tinerii, cei mai mulţi „candidaţi“ la accidente

Numai în primul semestru al acestui an au fost înregistrate peste 4.400 de accidente rutiere grave, soldate cu 1.257 de morţi şi 3.870 de răniţi grav, potrivit datelor centralizate de Direcţia Poliţiei Rutiere (DPR), din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Şi dacă frecvenţa acestor evenimente se menţine pe un trend ascendent şi pe anul în curs, n-ar fi exclus ca în următoarele două luni şoselele să facă mult mai multe victime decât cutremurul din 1977. Atunci au decedat 1.500 de persoane.

În România există 5,5 milioane de posesori de permis de conducere. Dar nu toţi conduc, din cauză că numărul de autovehicule este de doar 4,75 milioane, ceea ce ne clasează pe unul dintre ultimele locuri din UE.

Pe ultimii cinci ani se constată o creştere constantă a numărului de accidente, doar cu o oarecare scădere nesemnificativă în 2006. „Tinerii cu vârste între 18 şi 28 de ani se află în pe primul loc în topul nedorit al celor care le-au provocat. În schimb, femeile se pot lăuda cu cel mai mic număr de accidente grave comise“, apreciază comisarul-şef Eugen Costan, din cadrul DPR. „În ceea ce îi priveşte pe amatorii de ciclism şi de ATVuri, numărul accidentelor grave produse cu acest tip de vehicule rutiere a crescut de 14,5 ori, în intervalul 2004-2007“, a mai precizat comisarul-şef. Aproximativ 180.000 de permise au fost ridicate de DPR, în 2007, cu 50% mai multe decât anul precedent.

Indisciplina, la ea acasă pe şosele

Depăşirile neregulamentare şi schimbarea direcţiei de mers fără asigurare sau fără atenţionarea celorlalţi participanţi la trafic sunt principalele cauze ale accidentelor provocate „din neatenţie“, susţine instructorul auto Mihai Gheorghe - sau „domnul Gigi“, pentru elevi, care este şi profesor de legislaţie la o şcoală auto. „Dacă la o conducere imprudentă se adaugă şi viteza excesivă, rezultă un «cocktail» cel mai adesea mortal“, precizează cel căruia i-au trecut prin mână sute de viitori şoferi. În ceea ce-i priveşte pe cursanţii săi, Mihai Gheorghe a observat o situaţie nelalocul ei: „În timp ce elevii care încă nu deţin un automobil sunt atenţi şi ascultători, cei care-şi mai completează orele de curs cu «meditaţii» pe maşina personală sau a familiei sunt mai superficiali. Parcă ar considera că obţinerea permisului de conducere este o simplă formalitate, şi nu un examen care să le arate că merită să intre în trafic“.

Psihologul clinician Cristiana Bogdan, care îi testează psihologic pe candidaţii la şcoala de şoferi, consideră că, din punct de vedere psihologic, cele mai multe accidente se produc din cauza lipsei de coordonare dintre ochi şi mână, fie dintr-o lipsă de control a impulsivităţii. În cea de-a doua situaţie, şoferul care ajunge într-o situaţie-limită se blochează, ceea ce îl face să devină nervos. În acel moment îşi pierde controlul, amplificând greşeala din trafic, care îi poate aparţine sau nu.

„Dezinvolţii“ şi vitezomanii au probleme cu capul

O ipostază periculoasă, des întâlnită în trafic, este cea a şoferului „dezinvolt“. „Îl vedem degajat, cu o mână pe volan şi cu cealaltă atârnând nonşalant pe geamul deschis, ca şi când ar fi Alfa şi Omega traficului rutier. Este tipul de atitudine foarte des adoptată de puştii teribilişti şi lipsiţi de experienţă şi de către cei parveniţi, aflaţi la volanul unor maşini scumpe, pe care le pot schimba oricând. Indiferent de riscurile la care se expun pe ei şi pe ceilalţi din trafic, şoferii «dezinvolţi» sunt mai atenţi la propria imagine, cu care şi-ar dori să impresioneze lumea, decât la ceea ce se întâmplă pe stradă. Or, narcisismul constituie adesea o stare patologică“, mai precizează psihologul.

Cristiana Bogdan are diagnostic şi pentru vitezomani. „Vor să arate o altă faţă a lor, doresc să pară ceea ce nu sunt. Timizii şi introvertiţii recurg cel mai des la viteză pentru a-şi dovedi lor înşişi şi celor de lângă ei că, de fapt, nu sunt aşa cum par, ca pietoni. Atunci, în încercarea de a-şi depăşi limitele, depăşesc şi viteza legală. Deja putem vorbi de un dezechilibru mintal în cazul acestor persoane, care pun mai presus aparenţa imaginii lor, decât siguranţa în trafic“, mai adaugă specialistul.

REPERE

Cum să-i „citim“ pe şoferii din trafic

> Geamurile fumurii. Aceste „ornamente“ sunt proprii pentru maşinile ai căror proprietari au ceva de ascuns şi nu neapărat că i-ar deranja soarele. „Şi aceste persoane vor să pară ceea ce nu sunt, frizând patalogicul“, consideră psihologul Cristiana Bogdan.

> Maşină murdară sau lovită. Lipsa de interes pentru vehiculul pe care îl conduce generează ideea că persoana de la volan poate fi la fel de nepăsătoare şi faţă de ceilalţi participanţi la trafic. De aceea nu este bine să ne bazăm pe grija lor când îi depăşim.

> Copii printre pasageri. În cazul în care remarcaţi în apropiere un vehicul cu micii pasageri, este bine să conduceţi mai preventiv decât de obicei. Joaca celor mici este un surplus de stres pentru şofer, care l-ar putea face să greşească.

> Brizbizuri agăţate de parbriz. Lipsa de estetică este adesea dublată de teribilism, dar duce şi la reducerea vizibilităţii. Aşa că fiţi foarte atenţi la manevrele acestor şoferi, pentru că s-ar putea să nu vă remarce la timp.

STATISTICĂ

Un autovehicul la 4,4 români, sub media UE

Peste 4,75 milioane de mijloace de transport zburdă pe şoselele ţării, potrivit datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). „Chiar şi aşa, suntem pe unul dintre ultimele locuri din Europa în ce priveşte numărul de vehicule raportat la numărul de locuitori“, precizează şeful Serviciului Înmatriculare şi Evidenţa Vehiculelor Rutiere, comisar-şef Florin Rădulescu. De aceea şi numărul de permise de conducere este în continuare sub media europeană. Doar 5,5 milioane de români deţin acest act. Comisarul-şef arată că Direcţia la care lucrează s-a sesizat de numărul crescând de accidente comise din vina celor care circulă pe două roţi. „Intenţionăm să convingem legiuitorii să modifice legea, astfel încât şi conducătorii de mopede şi ATV-uri să fie obligaţi să dea examen de conducere“, atenţionează Florin Rădulescu. RISC

Vrem dezvoltare, acceptăm accidentele!

Creşterea mobilităţii economice şi sociale este motivul general al accidentelor grave. „Este bine de ştiut faptul că ridicarea limitării de viteză la un nivel superior generează mai multe evenimente rutiere. Numai dacă luăm în calcul ruta DN 1 Bucureşti-Braşov, care permite trecerea prin comunele străbătute cu viteze de 70-80 km/h - faţă de 50 km/h, cât este maximum legal în localităţile fără derogare - vedem o creştere a numărului de accidente aici. De aceea, DN 1 este şoseaua cu cel mai mare număr de accidente, la ora actuală“, a remarcat comisarul-şef Rădulescu. „Dar România are nevoie de o mobilitate cât mai mare, pentru a se dezvolta. Numai aşa pot fi reduse cheltuielile cu transportul mărfurilor şi persoanelor. În prezent, pe transportatorii rutieri îi costă mai mult ruta Constanţa-Oradea, decât Oradea- Londra, din cauza timpului mult prea îndelungat, al consumului de combustibil şi al uzurii suplimentare a vehiculului, al orelor state de şoferi la volan. În consecinţă, şi preţul produselor pe raft creşte, influenţat de aceşti factori“, explică şeful de la Înmatriculări.