Serviciul de informaţii al mahărilor

Şefia „Doi ş’un sfert”. Aceasta ar fi fost, potrivit unor surse judiciare, şpaga promisă de Puiu Popoviciu comisarului-şef Cornel Şerban în schimbul „îngropării” dosarului în care omul de afaceri era cercetat de procurorii anticorupţie pentru „tunul” imobiliar „Băneasa Rezidenţial”. Prin intermediul acestui proiect, Popoviciu a dezvoltat un minioraş pe 224 de hectare, preluate de la Universitatea de Agronomie.

Ancheta care a zdruncinat din temelii cele mai importante direcţii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost începută de procurori în decembrie anul trecut, în baza denunţului unui ofiţer al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Devenit acum principalul martor în acest dosar, poliţistul le-a mărturisit anchetatorilor cum Şerban - pe atunci director adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) - şi subalternul său Petru Pitcovici, şeful Serviciului „Operaţii”, i-au oferit nu doar o sumă importantă de bani, ci şi un post în MAI pentru a-i ajuta să rezolve problema lui Popoviciu.

În plus, surse din rândul anchetatorilor au precizat că, în timpul audierilor de ieri, Şerban ar fi mărturisit că ar fi fost ameninţat şi obligat astfel să-i furnizeze consulului român la Milano, Tiberiu Dinu, listingul telefonic al unui politician care ar fi rudă cu unul dintre miniştrii cabinetului Boc.

Favorizarea infractorului şi abuz în serviciu

Reţinuţi de procurori, în noaptea de marţi spre miercuri, cei doi ofiţeri şi afaceristul au fost prezentaţi, aseară, magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă. Acuzaţiile: favorizarea infractorului şi complicitate la abuz în serviciu.

Cei trei reţinuţi au fost însă eliberaţi azi-noapte de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, potrivit Mediafax. Cornel Şerban, Petre Pitcovici şi Puiu Popoviciu nu au primit mandate de arestare pentru 29 de zile, dar au interdicţia de a părăsi ţara pentru o perioadă de 29 de zile.

Procurorii DNA au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel, iar contestaţia urmează să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La ieşirea din sala de judecată, Gabriel Puiu Popoviciu a declarat că el consideră un abuz ce au făcut procurorii DNA în cazul său.

În acelaşi dosar, au fost puşi sub învinuire opt profesori universitari, în frunte cu fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Ioan Alecu, precum şi fostul judecător de carte funciară Gheorghe Cuzuc.

De altfel, Alecu a scăpat de mandatul de arestare, pe ultima sută de metri, după ce a făcut o înţelegere cu procurorii, cărora a acceptat să le dea declaraţii „complete” despre ceilalţi acuzaţi în cauză.

Şerban: încă două capete de acuzare

Concret, spun surse din rândul anchetatorilor, investigaţiile care-l vizau pe Popoviciu au debutat în 2007, în urma unei plângeri depuse de patronul Stelei, Gigi Becali. „Nimeni nu se aştepta la ce a urmat. Declicul s-a produs în momentul în care ofiţerul de poliţie judiciară l-a avertizat pe procurorul de caz că a fost contactat de Şerban şi Pitcovici, pe care-i cunoştea de foarte mult timp. Au urmat apoi trei luni de supraveghere, la finalul cărora am hotărât să-i reţinem”, au explicat sursele citate.

În timpul monitorizării, Cornel Şerban s-a ales cu încă două acuzaţii grave: folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine de foloase, după cum a confirmat oficial DNA. „Procurorii spun că acesta ar fi pus la dispoziţia unui domn din Italia date cu privire la titularul român al unei cartele telefonice (...) Întregul dosar este o înscenare”, a precizat, ieri, avocatul lui Şerban, Aurelian Bădulescu.

Pe de altă parte, noul dosar deschis de DNA în decembrie i-a ajutat, practic, pe procurori să finalizeze „Băneasa Rezidenţial”, în care opt profesori universitari au fost puşi deja puşi sub acuzare, alături de judecătorul Gheorghe Cuzuc, cel care „a parafat” asocierea dintre Puiu Popoviciu şi Universitatea de Ştiinţe Agricole.

Judecătorul Cuzuc, acuzat şi în dosarul „Poşta Română”

Acum avocat, Cuzuc este cercetat pentru un aviz asemănător, şi în dosarul „Poşta Română”, alături de doi foşti miniştri: Zsolt Nagy şi Tudor Chiuariu. Asocierea dintre Popoviciu şi Universitatea de Ştiinţe Agricole din 2001 avea drept miză un teren de peste 200 de hectare situat pe Şoseaua Bucureşti- Ploieşti, lângă Bricostore. Practic, Universitatea a contribuit cu acel teren la capitalul noii societăţi comerciale Băneasa Investments. Procurorii spun că terenul a fost subevaluat la un preţ de doar 10 euro pe metrul pătrat, ceea ce a adus instituţiei de învăţământ un prejudiciu important.

ANCHETĂ. Dacă va fi găsit vinovat, Puiu Popoviciu ar putea intra în istorie ca primul magnat român care ajunge după gratii într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupţie (Foto: EVZ)

CORUPŢIE ŞI UN ACCIDENT MORTAL

Ofiţerii-problemă de la Contrainformaţii şi Filaj

Cristian Vasilcoiu Şefii Serviciilor Contra in formaţii şi Filaj, comisarii-şefi Viorel Vasile şi Vasile Mureşan, sunt alţi doi ofiţeri „controversaţi” din cadrul DGIPI.

Demis ieri-dimineaţă, şeful Serviciului Autoprotecţie (Contrainformaţii), comisarul-şef Vasile, este un ofiţer „semnalat”, în mod repetat, tocmai de către cei pe care ajunsese să-i conducă.

Comisarul-şef Vasile a fost implicat, în 1996, într-un accident rutier mortal. Totuşi, Parchetul Militar Teritorial Ploieşti a dispus „neînceperea urmăririi penale faţă de cpt. Vasile Viorel, sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care avea în sânge o îmbibaţie alcoolică ce de pă şeşte limita legală”.

Viorel Vasile a mai fost cercetat şi de Parchetul Militar Teritorial Bucureşti, în 2000, ca urmare a unui Raport (nr. 42650) al Corpului de Control al IGPR. Din raport reiese că Viorel Vasile „a comis o serie de abateri disciplinare, constând în acordarea de autorizaţii de portarmă, pe baza unor documente falsificate”. Procurorii militari au concluzionat că „nu există probe care să implice răspunderea penală a maiorului Vasile Viorel, fiind însă indubitabilă răspunderea disciplinară a poli ţistului”, astfel că şeful IGPR a dispus „retrogradarea în funcţie”.

Ajuns la Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei (DGEIP), Vasile Viorel a fost „pus la dispoziţie”, în 2004, „ca urmare a unor abateri, lipsă de rigurozitate şi exigenţă cu ocazia unor controale efectuate la structurile din subordine”. Ofiţerul fusese „semnalat” de către UM 0962 (fostul cod militar al serviciului de informaţii) cu „predispoziţie la abu zuri şi acte de corupţie, manifestarea de lipsă de obiectivitate cu ocazia controalelor efectuate, dezinformarea conducerii DGEIP în legătură cu rezultatul acestora”. Ofiţerul Viorel Vasile a fost citat şi la PNA, în aprilie 2004, cu privire la aceste situaţii.

În Dubai, pe banii unui cetăţean egiptean

Şeful Filajului, comisarul-şef Vasile Mureşan, este un alt ofiţerproblemă care s-a aflat în atenţia Parchetului Militar şi a DNA. Ultima „ispravă” a colonelului Mureşan a fost aceea de a petrece revelionul 2007-2008 în Dubai, pe banii şi în compania unui afacerist român de origine egipteană, Darwish Abu Wakid (patron la „Master House” şi „Master Group” SRL Bucureşti).

DOSARUL „BĂNEASA”

Războiul Popoviciu-Becali, în curtea DNA

Liviana Rotaru

Magnatul Gabriel Puiu Popoviciu este într-un conflict vechi cu Gigi Becali. Încă din 2007, latifundiarul din Pipera a declarat pentru EVZ că a depus plîngere la DNA în legătură cu modul în care societatea Băneasca Investments, controlată de Popoviciu, a devenit proprietară peste 224 de hectare de teren din domeniul public al statului şi administrate de Universitatea de Agronomie.

Becali: „Eu am vorbit despre această hoţie”

Ieri, patronul din Ghencea a repornit atacul.”Eu am vorbit despre această hoţie încă de acum cinci, şase ani. Da, am făcut plângerea asta la DNA. Dacă omul e arestat, asta spune tot”, a declarat Becali pentru EVZ.

El a adăugat că unul dintre motivele reclamaţiei sale este modul în care conducerea Universităţii a decis să îşi aleagă partenerii de afaceri. “Eu le-am făcut o ofertă cu mult înainte să apară Popoviciu, dar nici nu au luat-o în seamă. Şi nu voiam eu să fac ce au făcut ei, nici nu se punea problema de imobiliare” susţine patronul Stelei.

Afacerea cercetată de DNA s-a derulat în anul 2000. Atunci, compania Băneasa Investments a semnat un contract de asociere în participaţiune cu Universitatea de Agronomie, prin care a luat naştere proiectul imobiliar „Băneasa Rezidenţial”, întins pe 224 de hectare de teren.

La momentul la care a fost semnat actul însă, Universitatea – condusă la acea vreme de rec torul Ioan Alecu, anchetat şi el – nu era proprietară pe terenul pe care l-a cedat firmei lui Popoviciu.

Cele 224 de hectare făceau obiectul unui dosar de revendicare şi aparţineau domeniului public al statului. Ioan Alecu a povestit pentru EVZ că relaţia dintre Agronomie şi Gabriel Popoviciu datează din anii ’70, cînd tatăl magnatului era cadru didactic al Uni ver sităţii.

Cumetrii de stat

Puiu Popoviciu a fost cumnat şi asociat cu Nicolae Badea, preşedintele Consiliului de Ad ministraţie de la FC Dinamo. Amândoi au fost căsătoriţi cu fetele fostului ministru comunist Ion Dinca, zis „Teleagă”. Badea a divorţat. În schimb, Popoviciu este şi naşul de cununie al lui Ionuţ Costea, numit de curând la conducerea băncii de stat Eximbank şi cumnat al PSD-istului Mircea Geoană.

CONSECINŢE

Comisarul-şef Cornel Şerban şi-a anunţat demisia din arestul poliţiei

Omul care a provocat prăbuşirea serviciului secret al Internelor, comisarul-şef Cornel Şerban (medalion), aflat în arestul poliţiei, şi-a anunţat, ieri, demisia. Aşa susţin surse din MAI, potrivit cărora, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI - fostul „Doi ş’un sfert”) va fi trans formată, săptămâna viitoare, într-un simplu serviciu în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Momentan, Şerban a fost înlocuit la şefia DGIPI de Gelu Drăjneanu, proaspăt - numit consilier al ministrului Dan Nica.

Restructurarea „Doi ş’un sfert” nu va aplana însă scandalul de la Interne, ci, mai mult, îl va aduce pe Nica în faţa Comisiei de Apărare a Camerei Deputaţilor. Asta, la cererea fostului şef al Statului Major al Armatei, generalul Eugen Bădălan, care a motivat că „nu înţelege foarte exact obiectivele acestei reorganizări”. Audierea ministrului a fost programată tot pentru săptămâna viitoare.

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 8:13.