Economistul Ilie Şerbănescu face o analiză foarte dură pe marginea unui subiect spinos în ceea ce priveşte „sclavagizarea corespondentă a muncii. Singurul câştigător al experimentului este capitalul străin, în timp ce capitalul românesc va fi şi el printre perdanţi, alături desigur de principalul care este salariatul român, devenit un fel de salahor la dispoziţia colonialismului occidental".
Într-un editorial pe Cotidianul, Ilie Şerbănescu a comentat: "Bugetul public consolidat pe 2018, aprobat de Parlament, este primul care include contribuţiile sociale pentru sănătate şi pensii ca venind integral din partea angajaţilor, fără vreo participare a angajatorilor, al căror rol în această privinţă rămâne doar de a strânge la sursă contribuţiile şi a le vira către Fisc (...).
Nicăieri în Europa capitalul nu este deresponsabilizat social complet cum este printr-o astfel de reglementare în România! Nicăieri în Europa munca nu ajunge într-o asemenea periferizare precum prin reglementarea respectivă (...).
(...) Are loc o întoarcere istorică la capitalismul primitiv, de dinaintea cuceririlor principale ale muncii în faţa capitalului...printre care figura şi implicarea angajatorului în susţinerea contribuţiilor sociale ale angajatului pentru pensii şi sănătate. Este pur şi simplu tragic că deresponsabilizarea socială completă a capitalului şi sclavagizarea corespondentă a muncii..." a scris economistul.
"În loc să distrugem hoţii, distrugem statul însuşi! Aşa va fi şi acum: în loc să venim de hac evazioniştilor, distrugem socialul relaţiilor de muncă! Cui foloseşte acest lucru?! Doar capitalului! Şi anume numai aceluia puternic: adică onor capitalului străin!
Cunoscutul economist aminteşte încă o dată faptul că "pentru multinaţionale, cel mai mare evazionist fiscal din România, nimic nu se schimbă în noile condiţii, ba devine totul şi mai favorabil. Pentru multinaţionale, venirea la salariile mici din România (de la salariile mari din ţările de origine) înseamnă o scădere considerabilă a costurilor lor şi, ca atare, acestea nu practică evaziunea fiscală pe muncă, ci pe partea ce le revine lor din valoarea adăugată (adică pe profit, pe care îl externalizează înainte de fiscalizare)".