Chiar cu o zi înainte de raportul pe anul trecut al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au anunțat că au trimis în instanță cel mai important dosar deschis în afacerea „Hexi Pharma”. Ziarul nostru a anunțat deja acest eveniment – episod important, dar nu final, în demersurile pentru descâlcirea acestei „combinații” care a atins aprooape toate unitățile medicale din țară – dar câteva elemente trebuie punctate, pentru că e clar că vor fi greu de dovedit în instanțe.

Procurorii acuză persoana fizică Hexi Pharma de 340 de infracțiuni de înșelăciune și de participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor. Vor fi judecați și foștii directori Flori Dinu și Mihail Leva. Ei sunt acuzați că au vândut produse cu mențiuni mincinoase pe etichete sau care aveau efecte mult sub cele cerute de standarde. Astea deja s-au spus. Interesant este ce efecte au avut, la nivel național, aceste lucruri.

Infecțiile – produse de un sistem

Rechizitoriul se axează pe două linii. Prima – cea care probabil a durat foarte mult – a fost expertizarea produselor vândute de compania Hexi Pharma. La cele mai multe dintre ele, susțin anchetatorii, s-au găsit nereguli, fie la modul de etichetare, fie la concentrația substanțelor active. Aceste falsuri – cele mai multe fiindu-i atribuite lui Dan Condrea – aveau ca scop încadrarea în normele de licitație, ca preț și calitate. De aici și acuzele de înșelăciune.

Al doilea palier al rechizitoriului este de a descrie efectele – celebra formulare judiciară „cu consecințe deosebit de grave” – vânzării și folosirii acestor produse. Citez din actul de acuzare:

„Produsele S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. au fost, în perioada analizată (2010- 2016 n.r.), necorespunzătoare atât sub aspectul indicației din etichetă (și implicit din avizul Comisiei Naționale pentru Produse Biocide, de plasare pe piață a produsului) referitoare la concentrația de substanță activă, cât și sub aspectul eficienței biocide în conformitate cu standardele enumerate mai sus.

Această combinație de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condițiile în care menționarea în oferta comercială a S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L a unor concentrații ridicate de substanță activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenței, au făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziționării acestor produse în detrimentul altora.

Microorganismele rezistente la antimicrobiene

În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acțiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă și tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecință, au fost asigurate condițiile dezvoltării rezistenței antimicrobiene, în contextul consumului exagerat și eronat de antibiotice din România. Prezentul dosar nu deschide calea participării în cauză, în calitate de persoane vătămate sau părți civile, a unor persoane care au contractat infecții asociate asistenței medicale, și care au reușit să obțină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L.

După cum s-a arătat mai sus, prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. și apariția unei anumite infecții într-un spital. În plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecțiile asociate asistenței medicale, sunt responsabile și de infecții la pacienți din afara spitalelor și pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoși, la animale de companie și în mediul înconjurător.”

Medicii și zădărnicirea fără vină

Din text rezultă că procurorii nu au date că persoanele infestate în spitalele care folosesc sau au folosit produsele Hexi Pharma sunt victimele exclusive ale dezinfectanților neconformi standardelor, ba, mai mult, procurorii spun că studiile de specialitate la care au avut acces descriu infecțiile intraspitalicești ca fiind produsul unui întreg sistem, de la clădirile și ustensilele vechi până la numărul prea mic de specialiști epidemiologi angajați la cele 340 de unități sanitare care au avut contracte cu companiile lui Dan Condrea. Totuși, este de remarcat că doar 132 de spitale s-au constituit părți civile în procesul care va urma. Afirmația ciudată a rolului jucat de cadrele medicale din unitățile care au cumpărat produsele Hexi în răspândirea bolilor nosocomiale o găsim la descrierea faptelor de zădărnicire a combaterii bolilor de care este acuzată persoana fizică Hexi Pharma: „Fapta inculpatei S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L., care prin plasarea pe piața din România, la cvasitotalitatea unităților sanitare de dimensiuni mari din România, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, a înlesnit cu intenție nerespectarea de către membrii personalul medical de specialitate, a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase), aceștia săvârșind fapta fără vinovăție, având ca urmare răspândirea bolilor nosocomiale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de:

● participație improprie la infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 352 alin. 1 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal. Fapta se reține în formă continuată, rezoluția infracțională fiind în mod evident unică.” Ce se înțelege de aici? Că personalul medical nu a respectat normele impuse pentru combaterea infecțiilor de acest tip. Nerespectarea condițiilor de igienă ar fi fost produsă prin folosirea acestor produse, despre care nu știau că erau acoperite de falsuri. Cum demonstrezi asta în instanță, mai ales că în 7 din cele 340 de acuze de înșelăciune trebuie demonstrate – potrivit rechizitoriului – consecințele deosebit de grave?

Dan Condrea moare la o lună de la începerea anchetei

Este evident, din afirmațiile procurorilor, că rolul jucat de Dan Condrea în firmele Hexi a fost definitoriu. Moartea sa, la 22 mai 2016, a dus la clasarea a 340 de acuze împotriva sa, dar, evident, răspunderea civilă rămâne.

Acum, citind actul de acuzare, rezultă că sesizarea inițială s-a făcut, din oficiu, pe 26 aprilie 2016, la Parchetul General. Imediat procesul verbal de sesizare din oficiu s-a trimis la Parchetul Sectorului 6. La numai o zi distanță, pe 27 aprilie, Prim-Adjunctul Procurorului General preia dosarul de la procurorii de sector și îl dă Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din subordinea sa.

Condrea deţinea 97% din Hexi

La începutul lunii mai, se dispun per cheziții, se începe urmărirea penală in rem și apoi, pe 10 mai, e audiat Condrea. 12 zile mai târziu – potrivit unei alte rezoluții a procurorilor aceleiași Secții din PG – Condrea se sinucide. Iată cum descriu procurorii în rechizitoriul de acum, rolul jucat de fiecare „actor”: „Întreaga activitate a S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. a fost subsumată scopului infracțional descris, la inițiativa și sub organizarea numitului CONDREA DAN-ALEXANDRU, decedat la 22 mai 2016, care a deținut 97% din părțile sociale ale firmei.

După cum s-a arătat mai sus, partea de organizare a vânzărilor era condusă și coordonată de către inculpata DINU FLORI care avea, inter alia, atribuția aprobării, în calitate de director general și biochimist, a rețetelor de fabricație a produselor societății.


FOTO: Aşa arăta maşina condusă de Dan Condrea după accident. Cei prezenţi la faţa locului au rămas uimiţi să vadă cât de avariat era autoturismul FOTO: EVZ



Partea de producție a fost coordonată din 14 iulie 2012 de către inculpatul LEVA MIHAIL, în calitate de inginer chimist. Acesta întocmea rețetele de fabricație (în bună măsură fiind perpetuate rețetele preexistente în societate) și fișele cu date de securitate ale produselor. Totodată, avea atribuția aprovizionării cu materii prime, în funcție de stocurile existente.

Numitul CONDREA DANALEXANDRU, cu toate că desemnase în fiecare dintre societățile sale – care constituiau așa-numitul grup HEXI (HEXI PHARMA CO, (…) – directori generali și administratori, era perceput în toate aceste societăți ca lider incontestabil și și-a păstrat și atribuții exprese în Protocolul de Organizare și Funcționare „valabil pentru firmele din grupul HEXI PHARMA” (…).

Cu toate acestea, inculpații DINU FLORI și LEVA MIHAIL, în cunoștință de cauză, au acționat în sensul celor de mai sus, comercializând și coordonând producția de produse biocide prin care, indirect, au împiedicat respectarea, de către angajații sistemului medical cu atribuții în materia luării de măsuri privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor nosocomiale, care au acționat fără vinovăție, a obligațiilor care le revin, având ca urmare răspândirea acestor boli.”

Condrea a modificat testamentul

În urmă cu o lună, Laura Georgescu, fosta soţie a lui Dan Condrea, decedat în urmă cu un an, ne-a trimis pe adresa ziarului „Duplicatul codicil“ la Testamentul autentificat din data de 3.10.2013. Pe 22 mai 2016, Condrea a murit, iar pe 6 mai, cu 16 zile înainte, fostul patron Hexi Pharma a operat schimbări majore în testament. Potrivit actului original, înainte de modificare, Uliana Ochinciuc avea dreptul la 25% din sumele de bani din conturile subsemnatului testator deschise la instituţii bancare din România şi din străinătate. După duplicatul codicil, Uliana a devenit legatarul 100% a tuturor sumelor din conturile lui Dan Condrea. Fie din ţară, fie din străinătate. Mai mult, basarabeanca, „soţia“ fără acte a fostului „rege“ al biocidelor, a intrat şi în posesia acţiunilor de la firmele controlate de Condrea. În duplicat se specifică exact câte părţi sociale şi cât la sută din capital, din fiecare societate, îi revin Ulianei.