Planul de salvare a economiei americane, propus de administraţia Bush, trebuie să treacă şi de Camera Reprezentanţilor pentru a fi adoptat.
Planul de salvare a pieţei financiare americane revizuit a trecut ieri de Senat şi urmează să treacă din nou azi prin furcile caudine ale Camerei Reprezentanţilor, cea care luni l-a refuzat în forma iniţială. Senatul a trecut forma „cosmetizată“ a planului în valoare de 700 de miliarde de dolari, cu 74 de voturi pentru şi 25 împotrivă. Principalele adăugiri aduse proiectului iniţial sunt ridicarea plafonului de garantare a depozitelor de la 100.000 de dolari pentru un deponent la 250.000 de dolari, reduceri de taxe pentru firmele mici, susţinerea iniţiativelor privind producerea de energie regenerabilă şi ajutorarea celor afectaţi de uraganele care au trecut în acest an prin SUA.
Preşedintele american, George W. Bush, a salutat votul pozitiv al senatorilor. După aflarea veştilor privind trecerea planului de Senat, principalele Burse europene au deschis şedinţele de tranzacţionare pe creştere uşoară. Dacă planul trece şi de Camera inferioară a Congresului, Camera Reprezentanţ ilor, fondurile în valoare de 700 de miliarde de dolari vor fi folosite pentru achiziţionarea instrumentelor financiare „toxice“, care au cauzat criza. După ce vor cumpăra aceste instrumente „cu probleme“, autorităţile le vor „reambala“, încercând să le vândă, într-un final, investitorilor. Mânia faţă de America creşte Alături de plan, pentru a susţine şi mai mult economia, banca centrală a SUA, Federal Reserve System (Fed), ar putea reduce din nou dobânda de politică monetară. Laureatul Premiului Nobel pentru economie din 2001, Joseph Stiglitz, a criticat, ieri, planul de salvare a sistemului bancar lansat de administraţia Bush, relevă AFP. „Este la fel de ineficace precum o transfuzie masivă de sânge făcută cuiva cu o gravă hemoragie internă“, a spus Stiglitz. Mai mult, după ce Germania a acuzat Statele Unite de izbucnirea crizei, este acum rândul Rusiei să facă acelaşi lucru. Primul-ministru rus, Vladimir Putin, citat de publicaţia britanică „The Times“, a criticat dur SUA pentru ceea ce el a numit inabilitatea sa de a face faţă crizei financiare ce afectează economia globală. „Ceea ce este foarte trist e că vedem inabilitate în a se lua deciziile potrivite. Nu mai este vorba de lipsa de responsabilitate a unor indivizi, ci de lipsa de responsabilitate a unui întreg sistem, care, aşa cum ştiţi, are pretenţii de a conduce lumea întreagă“, a spus Putin. Superputerea, în pericol
Şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev, atacă SUA: „Perioada de domina- ţie a unei economii este de domeniul trecutului odată pentru totdeauna“, a declarat Medvedev, cu ocazia unor consultări interguvernamentale rusogermane la Sankt Petersburg.
Faptul că SUA şi-au pierdut statutul de superputere, nu numai economică, este o realitate din ce în ce mai evidentă, chiar dacă puţini afirmă asta oficial. SUA pierd bani şi credibilitate în războaiele de uzură din Irak şi Afganistan, iar acum se confruntă cu o criză financiară dură. Va fi greu ca SUA să mai promoveze propriul sistem capitalist în lume, atâta vreme cât limitele sale sunt atât de evidente în aceste zile de criză profundă.
„EFECTUL FLUTURE“
Incertitudinile din SUA, reflectate la Bucureşti Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a încheiat şedinţa de tranzacţionare de ieri cu o creştere „anemică“, de 0,43%. Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a crescut cu 0,59%. Analiştii pun creşterea uşoară pe seama faptului că, deşi investitorii pe piaţa de capital din România au receptat pozitiv trecerea planului administraţiei Bush de Senat, totuşi nu sunt convinşi că proiectul va trece sigur şi de Camera Reprezentanţ ilor, după ce aceasta a refuzat luni să-l promoveze. Pe de altă parte însă, acţiunile societăţilor de investiţii financiare (SIF) au crescut cu 3,89%. Brokerii susţin că această creştere este datorată unui posibil program de răscumpărare de acţiuni proprii al SIF Oltenia.