SENATUL EVZ: Cine a fost Ştefan Andrei? Aparatcikul politicii externe ceauşiste (II)

Născut în Oltenia în 1931, într-o familie de ţărani săraci, Ştefan Andrei a fost coleg de generaţie politică cu Ion Iliescu, Cornel Burtică, Mircea Anghelescu, Ştefan Bârlea, Cornel Pacoste.

S-a identificat, ideologic şi psihologic, cu noul regim. A lucrat o scurtă vreme la "Scânteia Tineretului", a făcut cariera în UTM, a terminat Institutul de Construcţii. A fost unul dintre activiştii promovaţi de Nicolae Ceauşescu în cadrul UASR, a ajuns rapid şeful secţiei internaţionale a UTM, a stabilit contacte internaţionale care aveau să-i servească în anii ulteriori. După 1965, a lucrat ca adjunct al Ghizelei Vass la Secţia Internaţională a CC al PCR. În septembrie 1965, a făcut parte din grupul de lucru care a însoţit delegaţia condusă de Ceauşescu în timpul vizitei în URSS. Relaţia cordială cu "Ghizela de fier" l-a avantajat în anii următori, ştiut fiind că aceasta se bucura de încrederea cuplului Ceauşescu.

Uneori, memoria îi joaca feste discuţia cu Lavinia Betea. Din păcate, interlocutoarea nu observa erorile făcute de Andrei, iar notele se fac ecoul acestor confuzii. Vorbeşte despre întâlnirile cu profesorul de socialism ştiinţific Radu Florian, dar îl numeşte Mircea Florian, iar nota trimite automat la respectatul filosof omonim. Menţionează că, iritat de faptul că "Europa Liberă" vorbea favorabil despre Andrei, Ceauşescu ar fi citat cuvintele marxistului Bauer "Atunci când te laudă duşmanii, să te gândeşti unde-ai greşit" (p. 357). Nota ne informează că este vorba de tânărul hegelian Bruno Bauer, amic de tinereţe, apoi adversar al lui Karl Marx. În realitate, este vorba de August Bebel, cunoscut militant social democrat german.

Pe de altă parte, Andrei face un portret memorabil ploconitorului Manea Mănescu, cel care a ajuns să-i sărute mâna lui Ceauşescu. Petre Roman îi apare ca o cantitate neglijabilă, aminteşte în schimb că a fost prieten cu tatăl acestuia, Valter Roman. Interesant că nu pomeneşte despre politologul de la "Ştefan Gheorghiu", specialistul în "dezarmare" Sergiu Verona, cel care îi aducea mereu cărţi din Occident. Fără ajutorul lui Ştefan Andrei, Verona n-ar fi putut circula în Vest quasi-anual, n-ar fi primit aprobarea călătoriei în care a rămas cu familia în Vest. O biografie, aceea a lui Verona, care îşi aşteaptă biograful. Cunosc cel puţin un alt caz în care Andrei a intervenit în acelaşi sens. Cartea lui Verona despre retragerea trupelor sovietice din România, apărută în Statele Unite, la Duke University Press, rămâne lucrarea de referinţă pe acest subiect. După 1989, a lucrat la Library of Congress, apoi a devenit lobbyist. A murit în urma unui atac de cord, prin 2000. Despre tatăl meu, Andrei preia şi difuzează o informaţie absurdă pe linia fostului şef al Securităţii, Ion Stănescu. Nu exista niciun document care să probeze ceea ce afirmă Andrei.

Povești de antreprenori: Ionel Burtea a început cu un hectar de fructe de pădure și a ajuns la afaceri de peste 8 milioane de euro

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Ştefan Andrei a fost apropiat de Nicu, a pariat pe acesta ca succesor. Pasajele despre cum vedeau el si amicii săi o Românie scăpată de Ceauşescu probează orbirea istorică a acestui grup. Îşi imaginau un regim condus de Nicu, cu activişti gen Andrei, Cornel Burtica şi Ion Traian Ştefănescu în poziţii-cheie. O modernizare intra-sistemică, nici pe departe o ruptură cu un regim ilegitim şi criminal. Comentariile la acest articol sunt suspedante!

• SENATUL EVZ: Cine a fost Ştefan Andrei? Aparatcikul politicii externe ceauşiste (I)