Cand s-au nascut primele stele in Univers? Se pare ca la scurta vreme dupa Big Bang, dupa o perioada in care intunericul a dominat Universul timpuriu, au luat nastere primele stele. Semnale ale acestora au fost capturate de catre un telescop situat in Australia. Masuratorile efectuate ar putea contibui si la elucidarea misterului materiei intunecate.
La ora actuala modelul standard al cosmologiei ne spune ca Universul a luat nastere acum circa 13.8 miliarde de ani in urma unui eveniment denumit Big Bang care a generat spatiul, timpul si materia. Un Univers initial extrem de cald, format din particule elementare, precum cuarcii si electronii, aflat in expansiune care continua si in prezent. La ora actuala insa in Univers avem structuri precum galaxiile care contin, la randul lor, miliarde si miliarde de stele – Soarele nostru fiind una dintre acestea. Cand insa a luat nastere prima stea? La aceasta intrebare au gasit un raspuns cercetatorii care au folosit antena EDGES (Experiment to Detect Global EoR Signature) amplasata in vestul Australiei intr-o regiune izolata, indepartata pe cat posibil de eventuale surse de unde electromagnetice. EDGES masoara unde radio care provin din Univers si a captat semnale provenind de la primele stele care s-ar fi format in urma cu circa 13.6 miliarde de ani – deci cand Universul ar fi avut doar 180 de milioane de ani. Un adevarat record.
La inceput, la circa 300.000 de ani dupa Big Bang, in Univers exista mai ales hidrogen, sub forma de gaz, si radiatie electromagnetica (Cosic Microwave Background Radiation, CMBR). CMBR exista si in prezent si este studiata de astronomi tocmai pentru a intelege istoria si evolutia Universului, intrucat evenimentele care au avut loc de-al lungul anilor au lasat o amprenta in acest fond de radiatie.
Pe masura ce Universul evolua, variatiunile de densitate, prin atractia gravitationala exercitata, au dus la acumulare de hidrogen in anumite regiuni in care, prin initierea reactiilor de fuziune nucleara, au luat nastere primele stele. Primele stele erau foarte masive, aveau o lumina albastra si o viata foarte scurta. Radiatia emisa de aceste stele era absorbita de catre gazul inconjurator, atomii de hidrogen fiind excitati, ceea ce dus si la o absorptie a radiatie din CMBR la lungimi de unda caracteristice. Rezulta ca studiul CMBR ar trebui sa ne dea informatii legate de primele stele. Semnalul insa este extrem de slab, variatiuni ale radiatiei de fond de doar 0.01%, fata de ceea ce provine din galaxia noastra in unde radio, sunt de asteptat. Este exact ceea ce au masurat astronomii de la EDGES. Semnale in unde radio, tinand cont de deplasarea spre rosu datorita expansiunii Universului, care corespundeau primelor stele au fost masurate si caracterizate. Tocmai deplasarea spre rosu a permis stabilirea faptului ca aceste prime stele s-au nascut la circa 180 milioane de ani de la Big Bang. Aceste rezultate deosebit de importante au fost publicate in revista Nature. Dupa cum declara Peter Kurczynski de la National Science Foundation din SUA masurarea acestui semnal a fost precum „ascultarea batailor aripilor unui colibri in mijlocul unui uragan”.
Semnalul masurat corespunde unei temperaturi a Universului mai mici decat cea asteptata. Acest fapt este misterios si ulterioare masuratori vor confirma sau nu aceasta descoperire. Daca totusi asa stau lucrurile s-ar putea ca vinovatul sa fie materia intunecata, acea forma de materie care exercita atractie gravitationala dar pe care nu reusim sa o vedem si care ar reprezenta circa 85% din toata materia din Univers. Materia intunecata ar fi putut absorbi parte din energia generata de primele stele, daca particulele din care ar fi alcatuita ar avea o masa mica.
In 2020 vor intra in functiune radio-telescoapele de la Ska (Square Kilometer array), o retea de telescoapre instalate in Australia si Africa de Sud, care vor reusi sa efectueze studii mult mai detaliate asupra semnalelor care provin din Univers – inclusiv de la primele stele si sa ne dea informatii, se spera, despre materia intunecata.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro