În acest moment, în România există doar opt tauri de prăsilă de rasă pură autohtonă. Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine (AGCT) este singura asociaţie care a mai produs tauri, la noi în ţară, fiind totodată şi singura acreditată în România pentru menţinerea şi întocmirea Registrului Genealogic al rasei şi pentru controlul oficial al performanţelor (COP), susţine preşedintele asociaţiei, Toader Împăratu-Neaţă.

"La capitolul tauri vă pot spune că noi suntem singura asociaţie românească care am produs tauri. Avem opt  tauri în doi ani de zile, dar problema este că nu suntem susţinuţi financiar. Dacă ţara românească nu a fost în stare să facă tauri în 15 ani cred că ar trebui să-i ţină pe aceştia undeva pe catifea, numai pe puf. Noi ne-am chinuit şi ne facem treaba, dar vrem să fie susţinuţi din punct de vedere genetic aceşti tauri, să fie subvenţionaţi, să stea în viaţă în ţara românească, ca să luam material seminal din rasă foarte bună şi să nu mai cumpărăm din exterior toate rebuturile, la preţuri mari. Practic, sunt singurii tauri româneşti şi cred că este patrimoniu naţional din punct de vedere al zootehniei", a explicat şeful asociaţiei.               

Fermierii au subliniat că lipsa materialului biologic a condus la reducerea efectivelor de bovine de la 7 milioane în anii 1990 la numai un milion de bovine în prezent, deşi România are o tradiţie în ceea ce priveşte creşterea animalelor.

Ministrul Agriculturii le-a transmis agricultorilor că astăzi, în şedinţa de Guvern vor fi aprobate sumele necesare pentru Registrul Genealogic şi controlul oficial al performanţelor (COP) la bovine şi ovine.

Înscrierea efectivelor de ovine şi bovine în Registrul genealogic al rasei şi COP sunt condiţii necesare pentru primirea banilor europeni sub formă de sprijin cuplat.

"În sedinţa de Guvern va fi aprobată plata pentru Registru şi COP la vaci şi oi. Putem discuta dacă sunt mici, dar important este că le aveţi, dar să ştiţi că vom controla în fapt cum se realizează această operaţiune, pentru că o ştiu, o stăpânesc, nu pot fi păcălit şi nu pot să nu urmăresc rezultatele pe care ni le dorim”, a precizat Petre Daea.

"S-a spus că se face speculă cu material seminal, că nu mai avem material biologic pentru a recolta material seminal în aşa fel încât să ne vedem interesele. Păi, vă întreb, de ce să nu avem, când avem control, avem Registru Genealogic, avem bani de la stat pentru această lucrare. De ce să nu avem pentru că acum la vacă se dă 732 de euro pe cap. Nu pot spune nici că e mult, nici că este puţin, dar pot spune că este o susţinere corectă şi mă străduiesc să o aducem la timp. Acest sprijin este voluntar, pentru că dorim să facem performanţă în România, iar acest sprijin rămâne, avem actul normativ şi pentru 2017. Trebuie să ne ocupăm de probleme de fond. Eu nu caut greşeli, ci soluţii. Nu sunt un căutător de greşeli, sunt un căutător de soluţii şi pe baza soluţiilor pe care le găsesc trebuie să reuşim să îmbunătăţim situaţia din agricultura ţării româneşti. Trebuie să o şi facem, chiar dacă televiziunile îmi iau imaginea aceasta mai înfierbântată a unui om care înţelege fenomenul agricol, care ştie ce înseamnă substanţa lui. Fondul problemei este să ne facem datoria, fiecare la locul lui şi unde este remunerat", a explicat şeful MADR.

Petre Daea a adăugat că există o serie întreagă de forme de sprijin pentru perfomanţa animalelor, inclusiv sprijinul cuplat, care se acordă cu condiţia să cunoşti originea şi performanţa animalelor, iar procesul de ameliorare să devină un scop pentru fermieri.

"Suntem la IBNA, institutul de vârf al cercetării româneşti unde nutriţia este la ea acasă, unde cercetarea este alături de fermieri, unde se văd rezultatele care s-au obţinut (...) În MADR am creat o structură care analizează impactul acestor forme de sprijin ca să avem convingerea că suntem pe un drum bun, dar şi că ducem aceste forme de sprijin în zona meritorie. Într-adevăr nu avem numărul necesar de tauri, dar vă pot da şi exemple. ANGUS este o rasă care a intrat în România ca o taurină de carne. În Caraş-Severin există ferme de reproducere care au material biologic foarte bun şi forme de sprijin şi produc pentru piaţă", a mai spus ministrul Agriculturii.