Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, a anunțat astăzi că își dă demisia din funcția pe care o deține.

„Îmi prezint demisia pentru că mi se pare că este normal să respect decizia noului premier, care a spus că vrea să schimbe toți secretarii de stat”, a spus președintele CNAS. Una dintre marile probleme în România sunt internările abuzive. Reforma în sistem se poate face printr-o altă viziune cu privire la finanțare. Sunt mândru de realizările CNAS, de proiectele în curs de implementare, sper că se vor bucura în continuare de sprijin, a ținut să mai precizeze șeful demisionar al CNAS. Lucian Duţă şi-a prezentat bilanţul activităţii sale din 2009 şi până în prezent, menţionând că strategia CNAS a urmărit trei obiective majore: refacerea încrederii sistemului prin evitarea colapsului şi redobândirea echilibrului financiar, având în vedere că CNAS funcţionează ca un minister de finanţe al sistemului sanitar, precum şi creşterea accesului populaţiei la serviciile medicale, la o calitate cât mai bună, printr-un management bun al sumelor alocate şi obţinerea controlului bugetar prin transparentizarea cheltuielilor şi predictibilitatea evoluţiei costurilor, precum şi prin combaterea fraudei. Stabilitate prin măsuri nepopulare Printre reuşite, preşedintele CNAS a menţionat stabilitatea financiară prin măsuri ferme, chiar dacă nepopulare.

„Este vorba despre introducerea unui nou preţ de referinţă pentru medicamente în 2010 şi a taxei de clawback în 2011. În lipsa acestor măsuri, sistemul ar fi dat faliment. Am preluat mandatul de preşedinte al CNAS în 2009 într-o situaţie în care bugetul asigurărilor de sănătate risca să intre în colaps. Trebuie remarcat că introducerea noului preţ de referinţă a permis stimularea consumului de medicamente generice. Sper că viitorul guvern va continua implementarea acestei măsuri corecte, care permite accesul populaţiei la medicamente mai ieftine, după cum este deja prevăzut în programul de guvernare', a declarat preşedintele CNAS.

El s-a referit şi la faptul că s-a recâştigat încrederea instituţiilor financiare internaţionale - Banca Mondială, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - prin eliminarea arieratelor în 2011. Acces la medicamente fără datorii Potrivit lui Duţă, dacă până în 2008 populaţia avea acces limitat la medicamente, în 2009 plafoanele au fost eliminate, însă CNAS a înregistrat arierate importante. 'Stabilitatea financiară obţinută în 2011 prin introducerea taxei clawback ne-a permis să asigurăm accesul integral la medicamentele necesare fără arierate', a adăugat preşedintele CNAS.

În ceea ce priveşte buna gestiune a sistemului, Duţă a arătat că de la preluarea mandatului 'strategia CNAS a inclus designul şi implementarea unei Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate'.

'Platforma este structurată în jurul Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), coloană vertebrală care susţine introducerea reţetei electronice şi cardul de sănătate în 2012, precum şi dosarul electronic în 2013. Prin implicarea echipei CNAS, am finalizat în decembrie 2010 versiunea actualizată a SIUI. Am reuşit să modernizăm şi să extindem acest sistem, în ciuda faptului că preluasem un contract încheiat în 2002 cu un design depăşit. Ba chiar am reuşit ca, prin dialog, să ajungem la o abordare constructivă cu actorii din sistemul sanitar', a susţinut preşedintele CNAS.

În ceea ce priveşte prescripţia electronică, el a spus că aceasta este într-o etapă avansată de realizare, cu termen de implementare iunie 2012. „Aceasta va spijini profesioniştii din sistem, respectiv medicii şi farmaciştii, în reducerea posibilităţii de eroare, a punctat Duţă.

Referitor la cardul naţional de sănătate, preşedintele CNAS a arătat că au fost create toate condiţiile tehnice să se poată începe tipărirea sa, cu o cadenţă de circa un milion pe lună, soluţia informatică urmând a fi finalizată până în luna noiembrie 2012.

'Aceasta înseamnă că, încă de anul acesta, aproximativ jumătate din populaţia României va folosi cardul. Astfel, vom avem un important mecanism independent de validare a furnizării de servicii abordate', a reliefat preşedintele CNAS.

La capitolul nereuşite dr. Lucian Duţă a menţionat problema restructurării spitalelor şi întăririi medicinii ambulatorii şi primare.

„Este un sector dificil, sensibil şi adesea perceput negativ şi doar prin prisma închiderii de spitale. Reducerea numărului de spitale nu trebuie văzută numai prin prisma închiderii acestora şi trebuie înţeleasă mai ales prin restructurarea ofertei lor de servicii, după cum recomandă şi Banca Mondială', a susţinut Duţă.

Preşedintele CNAS a arătat că, prin reglementări promovate îndeosebi prin contractele-cadru şi normele de aplicare, s-a reuşit să se impună condiţii suplimentare de calitate în sistem, care să determine medicii să aleagă între furnizorii publici sau privaţi pentru a liberaliza în condiţii de echitate piaţa de servicii medicale.

Lucian Duţă a explicat că în acest fel s-a limitat plimbarea bolnavilor între furnizorii publici şi privatizaţi.

În opinia lui Duţă, următorul pas ar trebui să fie utilizarea de către Ministerul Sănătăţii a sistemului de monitorizare a oportunităţii internărilor la nivelul spitalelor.

Preşedintele CNAS s-a arătat mândru de realizările Casei şi de proiectele în curs de implementare şi şi-a exprimat speranţa că va exista sprijinul necesar pentru finalizarea acţiunilor începute din partea tuturor forţelor care îşi doresc reforma sistemului.