Lucrătorii antiteroriști nu-și permit să ia în râs amenințările cu potențial terorist, venite din partea unor persoane, chiar dacă aparent situația este hilară.
Șeful Brigăzii Antitero din cadrul SRI a explicat de ce nu pot fi tratate în glumă situațiile de amenințări teroriste, chiar dacă par neserioase. Dorin Rădulescu a pornit explicațiile sale de la cazurile de terorism descrise, de-a lungul vremii, în presa din România. El a precizat că, din partea SRI, nu ar fi o abordare profesionistă să trateze astfel de cazuri de terorism cu superficialitate.
„În momentul în care descoperim astfel de cazuri, profesional nu îți permiți să le iei în râs… Sunt oameni care au o anumită pregătire, dar au și anumite afecțiuni psihice. Aceste procese de radicalizare vin ca un capac pe fondul unor probleme de natură socială, pe fondul consumului de anumite substanțe, pe probleme psihice și multe altele. Este un mediu propice, iar oamenii pot avea un declic. Eu nu îmi permit să aștept. Dacă cineva a comis niște infracțiuni și există niște elemente constituente ale unor infracțiuni eu trebuie să sesizez DIICOT-ul. Nu îmi permit ca acesta să meargă la o școală, să bage cuțitul într-un copil”, a precizat șeful Brigăzii Antiteroriste.
Dorin Rădulescu a precizat că dacă ar aștepta, iar potențialul terorist ar comite o faptă gravă, ar fi cel răspunzător.
„Lumea ar întreba, pe bună dreptate, de ce nu am intervenit. Mai ales că aveam informații despre acea persoană într-o bază de date. Misiunea noastră de bază este prevenția. Pentru mine este mai puțin important miștoul pe care l-ar putea face unii de aceste cazuri, cât faptul că nu am lăsat să se întâmple ceva”, a precizat șeful Brigăzii Antitero în podcastul Top (ne)Secret.
Cazul teroristului în șlapi
Florin Lesch, cunoscut ca „teroristul în şlapi”, a fost condamnat la 12 ani de închisoare după ce a vrut să arunce în aer o maşină în Complexul Studenţesc din Timişoara.
Arestarea lui Lesch a avut loc în 2006, între Lugoj şi Buziaş. Acesta se îndrepta spre Timişoara şi avea în maşină două butelii, între care se afla un telefon mobil conectat la o brichetă electronică. Conform anchetatorilor, el intenţiona să ducă maşina în Complexul Studenţesc, să dea drumul la gaz şi apoi să detoneze totul de la distanţă, sunând pe telefonul conectat la aprinzătorul electronic.
Ibrahim și Statul Islamic
Ionuţ Cătălin Bălan, zis „Ibrahim” a fost suspectat de terorism după ce s-ar fi autoradicalizat în Franţa şi ar fi aderat la gruparea teroristă Stat Islamic. El a fost suspectat că promovează mesaje de susţinere a grupării teroriste.
În 2017, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, după ce s-a dovedit că are legături strânse cu mai mulți jihadiști. Românul ar fi avut misiunea să afle toate informațiile despre o bază militară din România, care ar fi urmat să fie bombardată de teroriști.
A fost eliberat din închisoare în anul 2020 și a revenit în casa familiei sale, însă este sub supravegherea SRI.
Cazul studentului din Iași
În iulie 2013, aproximativ 40 de studenţi aflaţi într-un amfiteatru al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi au asistat la atacul pus la cale de Constantin Oliver Stan. Fost student al Universităţii de Electronică şi Telecomunicaţii, acesta a confecționat o bombă dintr-un obuz din al doilea Război Mondial. La acesta a atașat un dispozitiv mecanic artizanal pentru declanşare.
S-a constatat că acesta a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoidă şi a fost internat de mai multe ori ori la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi. Constantin Oliver Stan a fost supus mai multor expertize care au demonstrat că nu avea discernământ, fiind internat la ospiciu.
Arădeanul care vindea bombe
În decembrie 2013, procurorii DIICOT l-au rdicat pe Remus Văsuţ, un arădean de 20 de ani, acuzat de terorism. Acesta a confecţionat două bombe artizanale pe care a încercat să le vândă unui ofițer sub acoperire.
„Din probele administrate rezultă că inculpatul Văsuţ Cornel Cătălin i-a solicitat lui Martin Constantin Sebastian, din municipiul Bucureşti, să-i livreze mai multe ingrediente care pot fi folosite la confecţionarea unor dispozitive explozive. Acesta din urmă, sub numele de utilizator dheeeah, avea postat pe un site de comerţ on-line un anunţ prin care oferea spre vânzare diferite substanţe, printre care şi ingrediente care pot fi folosite în scopul menţionat", se arată în rechizitoriul DIICOT.
Văsuţ a fost condamnat de Curtea de Apel Timişoara la cinci ani şi opt luni de închisoare. Curtea Supremă a menţinut sentinţa.