Biblioteca Central Universitară din Cluj Napoca deține o comoară care a aparținut marelui poet național. Puțini clujeni știu că la cea mai importantă bibliotecă din oraș există o mare comoară, care este direct legată de Mihai Eminescu.
Mărimile zilei se înghesuie de fiecare 15 ianuarie să depună coroane cu flori la statuia lui Mihai Eminescu, din centrul Clujului, dar aproape nimeni nu știe de celebrul „caiet roșu”.
A fost botezat „caietul roșu”, de un celebru profesor de filologie, Octavian Șchiau, cel care a găsit manuscrisul într-o arhivă personală a unei familii din Germania. I se spune așa și pentru că este îmbrăcat în mătase roşie, care îi dă un farmec special, de vechi. În interior, Mihai Eminescu a așternut pe hârtie cinci poezii, unele cunoscute, altele aproape deloc. Dacă le citești, aceste poezii sunt adevărate declarații de dragoste sau regrete provocate de o posibilă despărțire. De cine? Specialiștii eminescologi susțin că poeziile trecute pe „curat” de Eminescu sunt manuscrise dăruite lui Mite Kremnitz. Aceștia se întreabă de ce i-ar fi dăruit poetul național un caiet cu cinci poezii-schițe, cu diferite mesaje, care mai de care mai interesante, dacă nu ar fi existat măcar o pasiune din partea lui Eminescu pentru această femeie.
Cine este Mite Kremnitz?
Nimeni nu știe dacă între Mite Kremnitz, proprietara „caietului roșu”, și Mihai Eminescu a existat sau nu o poveste de dragoste. Mite Kremnitz era soția unui cunoscut medic al vremii contemporane cu Eminescu, Wilhelm Kremnitz, cumnat cu Titu Maiorescu, la rândul lui apropiat de poetul național. „Acest domn, Wilhelm Kremnitz a devenit medicul Casei Regale a României. Pe Mite Kremnitz o regăsim în suita Casei Regale, mai exact era apropiată de regina Elisabeta, cunoscută și după pseudonimul literar Carmen Sylva”, spune profesorul universitar Doru Radosav, fost director al Bibliotecii Central Universitare din Cluj.
La un moment dat, în anul în care familia Kremnitz a venit în România, Titu Maiorescu a fost rugat să îi găsească lui Mite Kremnitz un dascăl sau un poet, care să o învețe limba română. Această persoană era nimeni altul decât Mihai Eminescu.
Mesaje cu tâlc
„Caietul roșu” cu cele cinci poezii ale lui Eminescu, unele scrise atent, iar altele pe fugă, fapt ce explică trăirile poetului, i-a fost dăruit lui Mite Kremnitz în data de 4 ianuarie 1879, cu ocazia zile acesteia de naștere. Specialiștii în opera lui Eminescu susțin că poeziile duc cu ele un mesaj adresat lui Mite Kremnitz. „Vorbele iubirii moarte/Vinovate-mi stau de față/Dovedite de minciună/Vor să sting a lor viață” sau „Iar tu trăiește fericită/Și te păzească Dumnezeu/ Ca să mai știi ceva de mine/Când nu m-oiu şti nici singur eu”, sunt câteva dintre strofele poeziilor scrise de Eminescu, care poartă un mesaj cu tâlc.
Cum a fost găsit „caietul roșu”
Profesorul universitar Octavian Șchiau, în prezent decedat, a găsit „caietul roșu”, în colecția urmașilor lui Mite Kremnitz. În timp ce se afla la o bursă în Germania, profesorul Șchiau l-a cunoscut pe Georg Kremnitz, strănepotul lui Mite Kremnitz. Acesta avea printre amintirile de familie, doi saci cu documente, care au aparținut străbunicii lui. Între aceste documente se regăsea și celebrul „caiet roșu”. Într-un eseu literar, Octavian Șchiau spunea că l-a convins pe Georg Kremnitz să doneze Bibliotecii Central Universitare din Cluj acest fond literar