Restanţierii la bugetul asigurărilor sociale de stat acumulaseră datorii de circa 7,72 miliarde de lei până la jumătatea acestui an. Din aceşti bani, statul ar putea plăti aproape zece milioane de pensii.
Companiile care au restanţe la bugetul asigurărilor sociale de stat cumulau, la jumătatea anului, datorii de 7,72 miliarde de lei. În total, 159.609 contribuabili mari, mici şi mijlocii figurau cu re stanţe, potrivit datelor furnizate EVZ de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Valoarea unei pensii medii era, în luna iunie, de 776 lei. Aşadar, restanţele reprezentau echivalentul a zece milioane de pensii medii. Tot atunci, erau circa 5,5 milioane de pensionari, aşa că putem spune că restanţierii au acumulat datorii cu care ar putea achita toate pensiile timp de aproximativ două luni. Cei mai mari datornici Mai mult, dacă toate datoriile ar fi plătite, deficitul bugetului de pensii, care apasă greu pe bugetul general, nu ar mai exista, cel puţin pentru câteva luni, în condiţiile în care datoriile companiilor reprezintă stocul unei perioade mai îndelungate de restanţe. Astfel, la finele primelor şase luni, deficitul bugetului de pensii era de 6,8 miliarde de lei, sub nivelul restanţelor companiilor la bugetul de asigurări sociale de stat. Discrepanţa mare dintre numărul de salariaţi (4,18 milioane) şi cel al pensionarilor face însă ca bugetul de pensii să fie "condamnat" la deficit, chiar şi în ipoteza în care toate sumele restante ar fi achitate. Problema deficitului bugetului de pensii readuce în actualitate un refren mai vechi: cel al companiilor ineficiente de stat, principalii restanţieri la bugetul de pensii. Cele mai mari datorii le aveau, la finalul lui iunie, Compania Naţională a Huilei, Compania Naţională de Căi Ferate (CFR), CFR Marfă, CFR Călători, CET Iaşi, cu restanţe individuale ce ajung la circa 150 milioane lei. Deficitul continuă să crească În mod normal, datornicii la bugetul de asigurări sociale de stat ar trebui executaţi silit, pentru a se recupera banii. Însă, în ciuda faptului că ANAF are acest instrument la dispoziţie, deficitul pe pensii continuă să crească. La jumătatea anului, restanţele crescuseră cu circa 400 de milioane de lei, faţă de finele primelor trei luni ale anului. PIEDICI De ce nu se recuperează banii "Dacă debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silită", ne-a comunicat ANAF. Sumele recuperate ar trebui să acopere atât datoria efectivă, cât şi penalităţile de întârziere. Compania este mai întâi somată, iar dacă nu achită datoria, se recurge la poprirea disponibilităţilor din conturi şi la sechestrul bunurilor. "ANAF este în proces cu multe firme care au datorii, dar pentru a pune sechestru pe bunuri are nevoie de o sentinţă judecătorească. În plus, la CFR, nu se poate pune oprire pe vagoane sau locomotive, pentru că sunt mijloace de producţie. Aşa că restanţele sunt foarte greu de recuperat", a precizat, pentru EVZ, Mihai Şeitan, fost ministru al muncii. Se recuperează mai puţin decât datoria. "Odată cu procesul se obţine de regulă şi diminuarea datoriei, iar sentinţele obligă companiile la achitarea principalului şi suma recuperată este mai mică", a spus fostul ministru." "ANAF este în proces cu multe firme care au datorii, dar pentru a pune sechestru pe bunurile acestora are nevoie de o sentinţă judecătorească." MIHAI ŞEITAN, fost ministru al muncii SOLUŢII Privatizările ar putea aduce înapoi banii restanţierilor Dacă deficitul bugetului de pensii va avansa până la finele anului în acelaşi ritm, ar putea ajunge la circa 13-14 miliarde lei, cu mult peste jumătate din întregul deficit de 4,4% din PIB, convenit cu FMI. Ca sumă absolută, acesta din urmă ar trebui să reprezinte aproximativ 24 de miliarde de lei. Ce se poate face pentru diminuarea deficitului pe pensii? În trecut, odată cu privatizările, s-a produs şi echilibrarea bilanţului companiilor. "Unele restanţe datează de dinainte de anii 2000, cum ar fi, de exemplu, cele ale CFR", ne-a spus Mihai Şeitan, fost ministru al muncii. În aceeaşi situaţie au fost însă şi companii precum Sidex, care, odată cu privatizarea, au plătit din datorii, a spus specialistul. O soluţie ar fi şi închiderea unor companii ineficiente, care acumulează, lună de lună, tot mai multe datorii. "Minele care s-au închis au îngropat cu ele şi datoriile, dar minerii disponi bilizaţi au intrat în câmpul muncii şi au crescut numărul contributorilor", a mai spus Şeitan. Mai mulţi contributori Acesta atrage atenţia că discrepanţa mare dintre numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor complică problema deficitului. Numărul contributorilor a crescut în ultimul timp, dar sunt încă multe de făcut, atât pentru a îmbunătăţi starea veniturilor, cât şi pentru a scădea cheltuiele. Veniturile la bugetul asigurărilor de stat au crescut prin includerea între contributori a militarilor şi poliţiştilor, precum şi a anga jaţilor Serviciului Român de In formaţii, respectiv 180.000 de persoane, a spus Mihai Şeitan. În plus, extinderea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi la drepturile de autor precum şi la alte categorii de venituri a fost o soluţie binevenită. Potrivit acestuia, una din soluţiile pentru scăderea cheltuielilor la bugetul de pensii ar fi şi un control mai strict al celor pensionaţi pe caz de boală sau de handicap. Aproape 15 - 20% din cei care se regăsesc în această situaţie sunt perfect sănătoşi, iar mulţi dintre aceştia au obţinut pensia pe baza unei radiografii care indica "tuberculoza altcuiva", a mai spus Şeitan.
Recomandările noastre
