Secretomanie din jurul „tunului” cu platforma e-Facturare. Legea tăcerii în Guvern

Cu toate că factura electronică va fi introdusă în România peste doar câteva zile, Ministerul Finanţelor nu a dezvăluit nici până în acest moment câţi angajaţi au lucrat pentru dezvoltarea şi implementarea platformei e-Facturare.

Aceasta a fost cerută insistent de premierul Florin Cîţu pentru ca România să scape de procedura de infringement pe care Comisia Europeană ar putea să o aplice ţării noastre.

Astfel, Ministerul de Finanțe condus de Dan Vîlceanu a evitat să ofere orice detaliu despre cine şi cum a fost implicat în realizarea platformei de facturare electronică. Mai mult el a contrazis Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) că ar fi lucrat cu specialiștii lor.

Autorităţile păstrează misterul și în privinţa banilor cheltuiţi pentru proiect, prezicând doar că „dezvoltarea sistemului a fost realizată cu resurse interne”. În schimb, estimează că e nevoie de peste 350 de milioane de euro pentru digitalizarea Ministerului Finanţelor şi a ANAF, informează RomâniaTV.

Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat în subordinea Ministerului de Finanţe, este instituţia de stat care a fost implicată în proiectarea şi dezvoltarea proiectului „E-factura – sistem obligatoriu de facturare electronică”, însă cu doar câteva zile înainte de lansarea oficială se păstrează în continuare secretomania din jurul e-Facturare.

Autorităţile refuză să spună câţi bani au alocat, cine şi câţi angajaţi au lucrat la platformă

Întrebaţi punctual câți angajați a desemnat CNIF pentru dezvoltarea platformei e-facturare, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au spus doar că a fost asigurat un “număr adecvat/semnificativ de personal pentru dezvoltarea sistemului”.

„Având în vedere rolul important al proiectului pentru reducerea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare și a conformării la declarare, CNIF asigură un număr adecvat/semnificativ de personal pentru dezvoltarea sistemului, raportat la numărul total de personal, acesta fluctuând în funcție de etapele de implementare a proiectului”, este răspunsul Ministerului Finanţelor.

Mai mult, autorităţile au refuzat să precizeze cine sunt angajaţii, ce specializare au, precum şi modul în care au fost selectați pentru a dezvolta platforma națională de facturare electronică. Motivul invocat a fost cel al reglementărilor din domeniul GDPR.

„Pentru asigurarea respectării tuturor standardelor impuse de reglementările europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal (GDPR), precum și prevederile art. 26 din Constituție, nu vă putem pune la dispoziție numele respectivelor persoane.

Vă asigurăm că persoanele respective întrunesc calificările necesare exercitării sarcinilor aferente proiectului, având amplă expertiză în ceea ce privește proiectarea și dezvoltarea aplicațiilor informatice.

Subliniem că personalul CNIF asigură serviciile de specialitate privind tehnologia informației la nivelul Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate și a dezvoltat principalele aplicații ale sistemului informatic integrat ce susține activitățile specifice MF și ANAF, beneficiind de instruire și perfecționare atât prin participare la cursuri specifice cât și training on the job. Mai mult, expertiza personalului CNIF pe segmentul serviciilor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este completată de cea în domeniul finanțelor publice”, au precizat oficialii Ministerului de Finanţe.

Secretomanie din jurul proiectului e-Facturare

Secretomania din jurul proiectului e-Facturare ar fi fost întreţinută şi de lipsa de cooperare dintre autorităţile responsabile cu implementarea proiectului e-facturare. Autoritatea pentru Digitalizarea României a însărcinat cinci specialiști pentru dezvoltarea platformei e-facturare, însă CNIF nu a apelat niciodată la aceştia, au declarat pentru Româniatv.net surse din interiorul ADR, instituţie condusă de liberalul Octavian Oprea.

În schimb, Ministerul Finanţelor a oferit un răspuns care întăreşte suspiciunile privind implementarea proiectului e-facturare. Întrebaţi de ce nu a apelat CNIF la experții ADR, oficialii Ministerului de Finanţe au oferit un răspuns sec: „Specialiștii din cadrul CNIF au colaborat cu cei ai ADR”.

Totodată, autorităţile au precizat că specialiştii din cadrul CNIF au preluat rolul de coordonator, fiind implicaţi în proiect încă din primăvara anului 2020.

„Experții CNIF au fost implicați în proiect încă de la început (luna martie a anului 2020), atât în ceea ce privește analiza și proiectarea sistemului, cât și dezvoltarea acestuia și a interconectării cu sistemele existente.

Precizăm că analiza a cuprins atât oportunitatea de dezvoltare a acestui tip de serviciu în relația bussines-to-business (B2B), cât și business-to-government (B2G)”, mai precizează sursa citată. Secretomania din jurul e-Facturare. Data oficială a lansării plaformei, în continuare o necunoascută

Premierul Florin Cîțu spera că platforma e-facturare va fi lansată pe 1 septembrie, în vreme ce consilierul prim-ministrului pentru digitalizare, Iulian Popescu, a declarat pentru Romaniatv.net că aceasta va fi gata la jumătatea acestei luni. Nici până acum, Ministerul Finanţelor nu a putut avansa o dată certă pentru lansarea oficială a platformei de facturare electronică.

Ministerul Finanţelor are de gând să obțină fonduri europene

În schimb, Ministerul Finanţelor are de gând să obțină fonduri europene, bani din PNRR sau din alte surse de finanțare pentru a dezvolta platforma e-facturare.

„În funcție de parcursul proiectului și nevoile de dezvoltare se va analiza necesitatea alocării de resurse suplimentare.

Asigurarea infrastructurii necesare extinderii sistemului a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Valoarea totala estimată a proiectelor care vizează digitalizarea MF si ANAF, inclusă în PNRR, este de 353.4 milioane euro”, au precizat oficialii, potrivit RomâniaTV.