Secretele uluitoare ale maimuței de zăpadă. Ce au descoperit oamenii de știință

În lanțurile muntoase ale Japoniei, undeva în adâncurile pădurilor de foioase, trăiește un trib care nu uită niciodată frigul înțepător al iernii: tribul maimuțelor de zăpadă.

Aceste maimuțe se găsesc într-un singur loc din lume, și anume în regiunea japoneză Jigokudani.

Jigokudani este înconjurat de stânci abrupte şi păduri formidabil de reci și se află în valea râului Yokoyu, în prefectura Nagano din Japonia, la o altitudine de 850 de metri. Însemnând „Valea Iadului”, zona şi-a luat numele de la aburul şi de la apa clocotită care face bulbuci în bazine mici, alimentate de izvoarele geotermale din subsol.

Pământul rămâne îngheţat în timpul iernii, iar ninsorile abundente acoperă zona cu zăpadă timp de cel puţin patru luni în fiecare an. În acest mediu ostil, trăieşte această populaţie mică de macaci japonezi, cunoscuţi şi ca maimuţe de zăpadă, care reuşesc să se încălzească făcând baie în piscinele naturale cu apă caldă.

Acest animal lânos, cu fața de un roșu aprins, care seamănă cu verii lor, oamenii, a dezvoltat capacitati cu adevarat uimitoare care depășesc puterea noastră de înțelegere a lucrurilor legate de viața maimuțelor.

Ca și rudele lor umane, macacii se bazează pe tradiții orale complexe, dezvoltând o extraordinară capacitate de a transmite informatii legate de experienta lor de viață de la o generatie la alta. De exemplu, o femelă de macac a văzut cum un om spală niște cartofi înainte de a-i găti. De atunci, maimuța a căpătat obiceiul de a spăla cartofii înainte de a-I mânca. Acest lucru a fost ulterior preluat de toți membrii grupului de macaci.

Inexplicabil pentru cercetători este că fiecare individ este capabil de numeroase expresii faciale diferite.

Maimuțele de zăpadă au un sistem ierarhic foarte elaborat, prin care este stabilit nu numai cine are acces la izvoarele fierbinți, dar și statutul social al fiecărui membru al clanului. În ciuda sistemului matriarhal, în fiecare an sunt selectați cățiva masculi alfa care devin paznicii tribului. Sarcina lor este aceea de a păzi puii de celelalte maimuțe, care au un statut mic, și de musafirii nepoftiți.

Din pacațe, dezvoltarea agriculturii și despăduririle masive au împins populația de maimuțe din aceasta specie tot mai la nord, unde sursele de hrană sunt mai sărace și condițiile de trai mai dure.

Macacul japonez, din păcate, se află în declin și a fost trecut printre animalele aflate pe cale de dispariție.