Secretele noului avion american de luptă. Invizibil la propriu?

Programul Next Generation Air Dominance va include arme și sisteme revoluționare.

La jumătatea lunii septembrie, forțele aeriene ale Statelor Unite au provocat stupoare în lumea apărării, anunțând că au construit și testat un avion de luptă de nouă generație, în  cadrul programului NGAD (Next Generation Air Dominance).

Șocându-i pe  toți observatorii în chestiuni militare și tehnologice, Will Roper, secretarul pentru achiziții al US Air Force a anunțat atunci că Forțele Aeriene ale SUA au realizat imposibilul: au proiectat și au făcut să zboare un prototip de dimensiuni complete al unui avion de vânătoare de nouă generație, totul în mai puțin de un an.

Nu se cunoaște încă ce producător a reușit această performanță (deși mai mult ca probabil companii precum Northrop Grumman, Lockheed Martin sau Boeing au fost implicate) , nici cum va arăta noul avion, ce rol va avea și ce capacități.

Un nou raport al Congressional Research Service (CRS) privind NGAD oferă o scurtă prezentare generală a programului. Noul avion face parte  dintr-un program care va include probabil atât avioane cu echipaj, cât și fără piloți,  război electronic și război cibernetic, arme noi și alte sisteme. Raportul CRS subliniază faptul că multe obiective NGAD sunt, evident, top secret.

Cinci tehnologii majore

Site-ul american Popular Mechanics, care urmărește îndeaproape subiectul, încearcă să ofere o viziune de ansamblu a acestor tehnologii secrete, dar reale, ale acestui avion misterios, bazându-se pe puținele informații din raportul CRS.

„Forțele aeriene au explicat că programul NGAD există pentru a examina cinci tehnologii majore care vor fi încorporate probabil în avioanele de generație următoare, cu scopul de a realiza avansuri în termeni de supraviețuire, letalitate și persistență”.

Dintre cele cinci tehnologii în cauză, doar una este mai mult sau mai puțin publică - propulsia avionului, care ar putea fi doar o actualizare a reactoarelor deja existente. În rest, misterul planează.

În ceea ce privește supraviețuirea menționată de raport și de Forțele Aeriene ale SUA, aceasta se poate baza pe mai multe elemente

Primul este nedetectabilitatea aeronavei de sistemele inamice care zboară sau aflate la sol. Acest lucru ar putea trece printr-un eșalon suplimentar în tehnologiile „invizibile” (stealth), cu disimularea semnăturii termice a aparatului, utilizată în special pentru ghidarea anumitor rachete.

Ceea ce este mai surprinzător, notează Popular Mechanics, este în egală măsură că armata americană a făcut cercetări cu privire la „invizibilitatea optică” a aeronavelor, cercetări despre care nu se știe aproape nimic, fiind ultra-clasificate.

În lupta apropiată, a nu fi văzut înseamnă a nu exista - un avantaj cert ce pare de domeniul SF.

Fantasme aeronautice

În privința letalității, specialiștii ar putea recurge la maniera clasică de dezvoltare și utilizare a noilor rachete cu rază (foarte) mare de acțiune, precum AIM-260.

Obiectivul unor astfel de arme este ca ele să poată  fi declanșate cu mult înainte ca aeronavele inamice, în special rusești sau chinezești, să-și poată trage propriile rachete, la distanță redusă.

Dar într-un mod mai științifico-fantastic, ar putea fi vorba de arme cu laser, la care lucrează laboratoarele armatelor din întreaga lume.

Alimentate de motoarele avionului, aceste lasere ar fi virtual infinite - spre deosebire de tunurile convenționale, limitate de numărul de muniții - și capabile nu numai să distrugă avioane, ci și rachetele.

Ultimul punct este „persistența”: aceasta înseamnă timpul în care aeronava poate rămâne în zbor pentru a-și îndeplini misiunea, un factor crucial în conflictele din întreaga lume.

Dacă propulsia noii jucării a Forțelor Aeriene SUA este „clasică”, ar putea fi totuși îmbunătățită considerabil în vederea reducerii consumului de kerosen.

Popular Mechanics speculează în continuare: o dronă de realimentare ar putea însoți în misiunile de durată sau producătorii de avioane responsabili de program ar putea găsi noi metode și tehnologii, astfel încât avionul să poată transporta rezervoare mai mari de combustibil, fără însă ca aceasta să-i mărească semnătura radar.

 

Foto: Lockheed Martin/Twitter