Scrisorile lui Ian Fleming, creatorul celebrului James Bond, vor fi scoase la licitaţie în aprilie. Corespondenţa scriitorului dezvăluie relaţia aparte pe care acesta a avut-o cu dactilografa sa, Jean Frampton. O relaţie „ultraprofesională“.
Într-o scrisoare din 31 martie 1960, Fleming o ruga pe Jean „să îşi folosească mintea pătrunzătoare“ pentru a-l ajuta să dea un contur nuvelei „Thunderball“. Scriitorul vroia ca dactilografa, cea care îi cunoştea perfect stilul, „să arunce un ochi“ pe manuscrisele lui şi să nu ezite dacă are recomandări. „Orice sugestie va fi binevenită“, adăuga el. Scrisorile lui Fleming atestă că doamna Frampton era mai mult decât o dactilografă, fiind mai degrabă un editor. O relaţie la distanţă În spatele maşinii de scris la care lucra necontenit pentru a culege manuscrisele lui Fleming, Jean Frampton găsea deseori tot felul de idei care ajutau la dezvoltarea naraţiunii şi îmbogăţeau stilul literar. Se poate spune, fără teama unei exagerări, că o parte din succesul de care s-au bucurat cărţile lui Fleming i se datorează dactilografei lui. Iar el nu uita niciodată să-i mulţumească „îngerului său păzitor“: „Comentariile dumneavoastră ocazionale mi-au fost de mare ajutor“, îi scria Fleming. Setul de patru scrisori va fi scos la licitaţie pe 10 aprilie, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Fleming, iar experţii se aşteaptă la un preţ cuprins între 2.000 şi 3.000 de lire sterline. Vor fi vândute şi alte câteva scrisori redactate de doamna Frampton şi de secretarele lui Fleming, Una Trueblood şi Beryl Griffie-Williams. Epistolele sunt cu atât mai importante cu cât se crede că scriitorul şi dactilografa lui, care a trăit în orăşelul britanic Dorset, nu s-au întâlnit niciodată. „Colecţia este interesantă pentru că detaliază modul în care au fost concepute cărţile despre James Bond, la începutul anilor ’60“, arată Amy Brenan, de la casa de licitaţii Duke’s, organizatoarea evenimentului. Nu este pentru prima dată când obiecte aparţinând lui Fleming sunt vândute la licitaţie. În martie anul trecut, un revolver Colt Python 357 Magnum, fabricat special pentru Ian Fleming de compania Colt, a fost vândut cu 12.000 de lire sterline la o licitaţie organizată la Londra.
Adevărata lume a lui Bond
Câtă realitate şi câtă ficţiune există în cărţile despre faimosul agent 007? Se ştie că scriitorul a lucrat în spionajul marinei britanice, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mai multe documente şi fotografii desecretizate în urmă cu trei ani de serviciile secrete britanice, MI5, au adus în lumină evenimente reale, care l-au inspirat pe Fleming.
Hârtiile deţinute de Arhivele Naţionale fac referire la războiul secret pe care Marea Britanie l-a dus pentru a- şi menţine influenţa asupra Gibraltarului. În timpul războiului, Spania lui Franco a fost neutră şi, în ciuda prieteniei făţişe dintre general şi Hitler, Gibraltarul a fost, surprinzător, ferit de un atac direct al naziştilor. Germanii, spaniolii şi italienii râvneau, însă, la avantajul strategic al acestei colonii britanice din Mediterană. Britanicii se bazau pe Security Intelligence Department, condus de David Scherr. Obiectivul spionajului britanic era anihilarea tentativelor de sabotaj organizate de puterile Axei.
Inspirat de metoda italiană Spionii mişunau prin Gibraltar, dar echipa lui Scherr era avizată deşi britanicii au dejucat 70 de atacuri în patru ani, italienii scăpaseră de sub control. Aceştia au creat o unitate secretă, Flotila a zecea MAS, formată numai din scafandri. Italienii inventaseră un torpilor special, care putea fi pilotat de scafandri până sub chila vaselor. „Ajunşi sub nave, oamenii MAS îşi plasau minele şi apoi se îndreptau spre plajele spaniole în siguranţă“, se arată în rapoartele primite de şeful spionajului britanic, în urmă cu peste 60 de ani. În stilul lui James Bond, sabotorii se apropiau de plaje, îşi aruncau costumele de scafandri şi se pierdeau în noapte.
În trei ani, italienii au atacat 14 vase. Ei au reuşit să adapteze o navă de 5.000 de tone, Olterra, desfiinţând cabinele din cală şi înlocuindu-le cu compartimente inundabile, din care puteau fi lansate echipele de scafandri.
Andrew Lycett, biograful lui Ian Fleming, susţine că scriitorul a fost atât de inspirat de această metodă, încât a relatat-o în „Thunderball“, romanul fiind ecranizat în 1965 într-un film în care Sean Connery şi-a făcut debutul în rol de spion. În film, personajul Emilio Largo foloseşte uşi subacvatice şi echipe de scafandri cu torpiloare, pentru a transporta echipamentul nuclear furat aflat pe yahtul de lux Disco Volante.
Tot în acest an, va apărea un nou film despre James Bond, intitulat „Quantum of Solace“, regizat de Marc Forster, autorul altor pelicule de succes. Filmul realizat de studiourile MGM îi va avea în rolurile principale pe Daniel Craig, aflat la al doilea rol de agent 007, şi pe actriţa Olga Kurylenko. Premiera în România va avea loc pe 7 noiembrie.
SUCCES
Seria cărţilor despre James Bond