Fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu a ajuns din nou în fața completului de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce, pe data de 18 noiembrie, cererea sa de recuzare din celebrul dosar de corupție Swietelsky a fost respinsă. Sebastian Vlădescu a susținut că a respins în repetate rânduri ideea înregistrării unei firme offshore pentru evitarea plății taxelor și impozitelor din România.
Procesul în care fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu este acuzat de corupție continuă. În noile audieri, anchetatorii DNA și apărarea acuzaților trebuie să administreze noi probe. Ajuns în fața completului de judecată, joi, 9 decembrie, fostul ministru al Finanțelor a vorbit despre circumstanțele în care i-a cunoscut pe Doru Băștină și Florin Hozoc, martorul cheie al DNA în celebrul dosar de corupție Swietelsky.
Declarația lui Sebastian Vlădescu în fața completului ICCJ
Sebastian Vlădescu a susținut că nu a discutat niciodată cu Doru Băștină despre firma Swietelsky, despre plăți către aceasta sau despre comisioane care să îi fie transmise direct sau prin intermediari și că a respins, în mod repetat, în ciuda propunerilor care i-au fost făcute, ideea unei firme offshore prin intermediul căreia să evite plata taxelor și impozitelor din România. Iată ce a susținut fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu în fața completului de judecată al ICCJ:
„Privind cei doi infractori denunțători, folosesc expresia pentru că DNA nu a precizat niciodată, deși cred că ar fi trebuit, că cele două persoane sunt amândouă condamnate penal - Boștină în România în două dosare și Hozoc în Cipru pentru o fapta financiară pe care a rezolvat-o, conform spuselor lui, după ce a fost încătușat printr-un acord și plătind suma de 500.000 de lei. Știu asta din mediul public, iar despre Hozoc știu din spusele sale și din comportamentul său din perioada 2011 - 2012.
Cum s-au cunoscut fostul ministru al Finanțelor și Doru Boștină
Pe Doru Boștină l-am cunoscut în '97-'98 în cercuri comune. Era un personaj extrem de plăcut social, educat, amuzant, am început să dezvoltăm o relație de amiciție, inclusiv la nivelul familiilor. Am început să facem vacanțe împreună și restul elementelor unei prietenii, fără ca vreodată să dezvoltăm vreo relație de business, deși el a folosit în mod constant relația cu mine pentru a stabili relații cu diverse persoane de interes financiar pentru el din anturajul meu, inclusiv Ionuț Costea și Cristian Boureanu.
În anul 2000, la cererea lui și în condițiile în care asistență juridică de încredere îmi era necesară, a lucrat ca și consilier la cabinetul meu de la Finanțe, moment în care a stabilit foarte multe contacte ce i-au fost utile ulterior. Acestea contacte le-a întărit la nivel de relație personală, renunțând treptat la relația cu mine și la final renunțând total după amenințarea din 2004.
„I-am spus că este exclusă înregistrarea unei firme offshore”
Din cauza lui am pierdut relații cu prieteni ce îmi erau dragi. În primul rând cu domnul Săndulescu, ce nu a mai putut avea o relație cu mine după ce fata sa, Ioana, a devenit soția infractorului denunțător Boștină. În mod constant, deși aveam o relație de prietenie, din punctul meu de vedere lipsită de orice interes pecuniar, Boștină mi-a prezentat diverse posibilități de înregistrare a unei firme offshore în așa fel încât să evit plata taxelor și impozitelor în România.
I-am spus că din punctul meu de vedere este exclus, e complicat, costisitor și inutil dacă vrei să trăiești în România, pentru că nu există canale care să fie 100% protejate și care să nu fie evidențiate de orice alte acte. Știam ca secretar de stat la Finanțe că atâta la nivel local, cât și în UE, politica față de firmele offshore devenea din ce în ce mai strictă. Așa cum a declarat chiar el, era una dintre activitățile importante ale casei sale de avocatură.
Nu am discutat niciodată cu Boștină despre firma Swietelsky, despre plăți către aceasta, despre comisioane cuvenite mie în mod direct sau prin intermediari sau despre plăți ce ar fi trebuit făcute către firme conectate cu mine și nici el în declarația sa nu spune așa ceva.
Relația dintre Sebastian Vlădescu și Florin Hozoc
Privind pe Florin Hozoc: l-am cunoscut superficial la începutul anilor 2000, prin intermediul lui Cristi Boureanu cu care avea o relație pe care Boureanu o considera ca fiind de prietenie. Era o relație în care Boureanu îl susținea material și profesional pe Hozoc. Am această înțelegere pentru că se întâlneau la sediul firmei lor, care era într-un apartament unde aveam și eu o firmă. Ne întâlneam ocazional, doar întâmplător și am auzit discuții ale acestora.
A revenit la mine în 2010 când, după reluarea relațiilor cu Boureanu, am dezvoltat o relație cu Hozoc ce avea câteva elemente mărunte de relație personală și o relație de business legată inițial de proiectul Keika și apoi de proiectul Besmos. Și în cazul acestuia, în discuțiile pe care le avea în general cu Cristi Boureanu, dar și cu alte persoane ce participau întâmplător la întâlnirile noastre, tema sa principala erau minunatele circuite financiare pe care le punea el la punct din Elveția până în Seychelles sau Cipru. Le menționa că fiind sediu pentru o multitudine de companii pe care le administra.
„Hozoc îl ruga pe Cristi Boureanu să-l ajute, că are de luat bani”
I-am spus același lucru că și lui Boștină. Că din punctul meu de vedere nu există circuit financiar care să scape supravegherii naționale sau internaționale. Că sistemul fiscal românesc e unul dintre cele mai avantajoase pentru afaceri. Am asistat la foarte multe discuții între Hozoc și Boureanu și nu am înțeles vreodată cine-cui-când sau de ce transferă diverse sume de bani între diverse firme. Erau discuții libere între ei și niciodată nu mi-a fost clar dacă el dădea sau primea bani. Atitudinea sa era în general de subordonare. Îl ruga pe Cristi Boureanu să-l ajute, că are de luat bani. Nu părea liber.
Acest tip de acțiune a lui Hozoc pe care a declarat-o m-a determinat ca atunci când am stabilit să facem firma Keika să cer ca această asociere să fie înregistrată în România din motive pe care nici Hozoc și nici Bogdan Drăgoi nu le-au lămurit vreodată. Faptul că eram persoană expusă public nu e un motiv. Cert este că el și Bogdan Drăgoi doreau că înregistrarea să se facă în Gibraltar, ei de fapt făcând toate activitățile legate de Keika în Gibraltar cu firma Megatronics”, a declarat fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu în fața completului ICCJ.
Cine sunt persoanele audiate în dosarul Swietelski
În luna aprilie, instanța supremă a decis audierea mai multor martori în dosarul Swietelski, în care fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu sunt judecați pentru fapte de corupție, în legătură cu plata lucrărilor de la tronsonul de cale ferată București – Constanța.
Printre cei audiați se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu. Iată lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.
Pe data de 13 martie, instanța a stabilit primul de termen de judecată în dosarul de corupție al fostului ministru al Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, care este acuzat de fapte de luare de mită și trafic de influență, alături de Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geaonă și fostul deputat Cristian Boureanu.
Pe data de 24 februarie, instanța a respins contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție ale acestora.
„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.
Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.
Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021”, se arată în minuta deciziei.
În acest caz, decizia este una definitivă, iar procesul va începe pe fond. Astfel, completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor, precum și pe cele ale celor judecați. Chemați la audiere în instanță vor fi și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.
Ce făcea fostul ministru Sebastian Vlădescu pentru banii obținuți
Anchetatorii DNA susțin că, în anul 2005, reprezentanții companiei Swietelski din Austria ar fi ajuns la un consens cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.
În schimbul acestei sume, oficialii români trebuiau să se asigure că statul livrează prioritar și fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România. Banii oferiți ca mită oficialilor români au fost trecuți, potrivit probelor obținute de DNA, prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.
Una dintre firmele prin intermediul cărora sumele „comision” ajungeau la fostul ministru Vlădescu ar fi chiar compania deținută de fosta soție a ministrului, Carmen Vlădescu, ce poartă numele de Sebimob Construct. Procurorii arată că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la Swietelski prin mecanismul de livrare al banilor amintit.
Livrarea banilor nu a avut loc în același timp. Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008, iar la acea vreme, martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski – Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.
Carmen Vlădescu, însă, l-a sunat pe cel care i-a explicat detaliile procurorului, vorbind despre anumite sume și facturi „Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi. Ulterior, Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.