Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că o eventuală decizie privind reducerea numărului de parlamentari la 300 nu poate fi anunțată de un singur partid politic. Potrivit acestuia, o astfel de măsură trebuie să facă parte dintr-un efort comun, susținut de o coaliție largă și bazat pe un consens politic real.

Declarațiile lui Bolojan au fost făcute în contextul în care subiectul reducerii numărului de parlamentari a fost readus recent în dezbaterea publică de către unele formațiuni politice.

Tema a fost intens vehiculată după scrutinul electoral, fiind invocată ca o posibilă măsură de reformă a clasei politice și a eficienței parlamentului.

Poziția lui Bolojan: consultarea este esențială

Ilie Bolojan a subliniat că „nu este potrivit ca un singur partid să anunțe o astfel de măsură fără consultare”. El consideră că reformele de acest tip trebuie să fie asumate printr-un dialog între toate forțele politice reprezentate în parlament și printr-un proces democratic transparent.

„Reducerea numărului de parlamentari la 300 este o decizie importantă care trebuie luată în cadrul unei coaliții largi. Nu este potrivit ca un singur partid să anunțe o astfel de măsură fără consultare.”, a declarat președintele interimar.

El a adăugat că astfel de decizii trebuie fundamentate nu doar pe promisiuni electorale, ci și pe o analiză riguroasă a efectelor instituționale, legislative și bugetare.

Referendumul din 2009: voința populară, ignorată de peste un deceniu

Reamintim că în 2009 a avut loc un referendum național în care 77% dintre votanți au susținut reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un parlament unicameral. Deși referendumul a fost valid, rezultatele sale nu au fost niciodată transpuse integral în legislație.

În anii care au urmat, subiectul a fost reluat periodic în discursul politic, însă fără pași concreți în direcția implementării voinței populare exprimate atunci.

Bolojan: „Deciziile unilaterale subminează încrederea publicului”

În discursul său, Ilie Bolojan a insistat asupra nevoii de a menține încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. El consideră că deciziile politice majore trebuie să aibă legitimitate prin consens și colaborare, nu prin inițiative impuse de un singur partid.

„Este important ca aceste reforme să nu fie făcute în mod unilateral. Deciziile unilaterale pot submina încrederea publicului în instituțiile democratice.”, a subliniat Bolojan.

Potrivit acestuia, în loc să creeze tensiuni politice sau să alimenteze polarizarea, reforma parlamentară ar trebui să fie un proces incluziv și argumentat.

Reforma legislativului, între promisiuni și blocaje

Propunerea reducerii numărului de parlamentari la 300 a fost reluată de mai multe partide în campaniile electorale recente. Cu toate acestea, niciun guvern post-referendum nu a reușit să o implementeze.

Printre obstacolele invocate de-a lungul timpului se numără lipsa unei majorități constituționale, interesele partinice și rezistența clasei politice la reforme care ar diminua influența și resursele legislative disponibile.

Ce presupune o reformă parlamentară reală?

Reducerea numărului de parlamentari este, în mod repetat, asociată cu ideea de eficiență instituțională, scăderea cheltuielilor publice și sporirea reprezentativității.

Totuși, experții atrag atenția că o astfel de măsură trebuie dublată de alte reforme – inclusiv modificări ale legii electorale, revizuirea atribuțiilor parlamentului și restructurarea comisiilor parlamentare.