Senatul a adoptat, ieri, în procedură de urgență, un proiect de hotărâre de legalizare a ilegalităților. Și fără vot, astăzi proiectul ar fi trecut prin adoptare tacită. Camera Deputaților este for decizional. Potrivit inițiatorilor, parlamentari de la toate partidele, proiectul de act normativ prevede un set de măsuri menite să asigure limitarea extinderii locuințelor ilegale și îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor care le ocupă. Proiectului i se dă o tentă socială, însă pe lângă acestea vor intra și mii de case și blocuri care nu au autorizație. Mai mult, inițiatorii spulberă un principiu care guvernează Dreptul. În opinia lor, necunoașterea legii nu te scutește de consecințele ei, ci „dacă oamenii nu au știut care e legea...”
Așezări informale”- aceasta este definiția locuințelor construite ilegal. Fenomenul nu este specific României, ci afectează la scară largă comunități din întreaga lume. Mai pe înțelesul tuturor, există numeroase situații în care cineva se stabilește într-un loc care nu este al lui și declară că îi aparține. În Europa de Est, inclusiv în România, locuirea informală este un fenomen în expansiune. De cei nevoiți să locuiască ilegal, se lipesc și cei care, cu bună știință, au procedat ilegal. Acum, la grămadă, intră cu toții în legalitate.
Nu există localitate fără ilegali
Potrivit inițiatorilor proiectului, legea este necesară deoarece cei care se află în ilegalitate au și multe probleme care rezidă din statutul lor: lipsa documentelor de identitate, acces limitat sau inexistent la infrastructura publică și la servicii sociale, supraaglomerare, sănătatea și siguranța rezidenților este pusă în pericol. Legislația actuală și politicile publice nu recunosc și nu reglementează locuirea informală. Așezări informale se găsesc te tot teritoriul țării și în mediul urban și în rural. Un studiu invocat de inițiatori arată că există 49 338 de astfel de locuințe și 63 492 de familii care locuiesc în ele. Numărul ar putea fi mai mare, chiar dublu, deoarece din cele 3 181 de unități administrativ teritoriale chestionate au răspuns doar jumătate.
În numele romilor
Deputatul PNL Florin Roman este unul dintre ințiatori și vorbește și de case de chirpici, dar și de cei care „au băgat o avere” într-o casă ilegal construită doar pentru că nu au carte, dar au bani. „Ideea este în felul următor. Majoritatea localităților din România sunt comunitățile, în special aparținând romilor, care au acele case de chirpici, de carton, care sunt mai înstăriți din carămidă, dar ei nu au fost obișnuiți să lucreze legal, adică să își obțină autorizație de contrucție, ca orice construcție în România. Și atunci am zis în felul următor. Primarii, la ora actuală nu au niciun instrument legal decât de-ai demola. Între timp oamenii ăștia șiau schimbat foarte mult mentalitatea, nu toți, dar mulți șiau schimbat mentalitatea. De exemplu, la mine, în județul Alba, cei care au fost în străinătate au venit și și-au investit banii în case, și și-au făcut niste case drăguțe, frumoase, cât de cât, din ce a putut fiecare. Că și aici, ca la români, nu toți sunt cu probleme de hoție, sunt și oameni care au muncit. Și atunci, primarul nu avea nicio posibilitate legală să intervină. Legea asta vine cumva în sprijinul primarilor, acolo unde au planuri de introducere a apei potabile și a canalizării, să le dea posibilitatea să fie o promulgare de la termen și dacă respectă condițiile legale să fie beneficiare de autorizație de construire. Deci, dacă casele nu depăseșc regimul de înălțime, dacă nu întâmpină probleme de vecinătăți, le dau posibilitatea ca aceste imobile să devină legale în baza autorizației de construcție și în baza autorizației pot semna contracte cu furnizorii de utilități. Eu am discutat cu câțiva oameni, oamenii nu au cultura necesară, e greu să îi schimbi, dar ei au spus „dacă pot să intru în legalitate, vreau să intru în legalitate, nu am investit într-o casă 50.000 de euro sau 60.000, eu nu am școală ca să știu ce să fac”, a declarat Florin Roman pentru Evenimentul zilei.
Haos total
În România, istoria a determinat apariția primelor așezări informale începând cu 1848 când a avut loc sedentarizarea forțată a romilor. Aceștia au fost obligați să se așeze la periferia localităților și, de atunci, de generații întregi au trăit acolo fără acte. În ceea ce privește factorii politici și legislativi, după abrogarea legii privind sistematizarea teritoriului, în decembrie 1989, dezvoltarea localităților s-a realizat, până în 2001, fără un cadru legal coerent. Reglementările ulterioare au făcut dificilă includerea teritoriilor care cuprindeau așezări informale la intravilanul localităților. Țările cu cea mai îndelungată abordare a problemelor asociate locuirii formale sunt Spania și Grecia. Printre țările care au o legislație bună în domeniu și o implementează se numără Albania, Muntenegru, Croația și Georgia.
Soluție bună pentru Giulești-Sârbi
Primarul Sectorului 6, Gabriel Mutu, a fost foarte încântat să afle despre această inițiativă deoarece stătea în loc cu Planul Urbanistic General. „Este foarte bine că s-au gândit să reglementeze această situație. Putem acționa și noi în Giulești-Sârbi, unde avem astfel de locuințe și chiar stăteam în loc cu Planul Urbanistic General. Sperăm că vom reuși să facem ceva frumos acolo și oamenii să trăiască în condiții civilizate. A mai fost o astfel de situație, prin 2000, când au fost întăbulate toate terenurile”, a declarat Gabriel Mutu pentru Evenimentul zilei.