Tragedia PNL nu este că a pierdut alegeri, ci că a pierdut sensul pentru care exista. Între liberalismul timid, dar onest, al anilor ’90 și liberalismul neomarxizat, jupuitor al bolnavilor incurabili de azi se întinde o linie de renunțări succesive. Nici una dramatică în sine, însă toate fatale, luate împreună.

Așa am ajuns acum să putem trage o linie între două puncte ale liberalismului: cel adevărat, pe care l-a susținut recent din afara PNL Crin Antonescu și dinlăuntru Rareș Bogdan și cel de tip Ceaușescu-Băsescu-Marx, întruchipat de Ilie Bolojan. Pare că punctul terminus al liberalismului postdecembrist nu e altul decât Nicolae Ceaușescu…