Scriitorul clasic, numit „Balzac al românilor”. născut acum 125 de ani. Prin ce a impresionat marele scriitor și cum a reușit să fie deasupra vremurilor nu tocmai ușoare?

Scriitorul George Călinescu s-a născut pe 19 iunie 1899 la București. A fost autorul unor romane memorabile dar și a celei mai complete Istorii a Literaturii Române care a fost un record până la apariția unei alte opere a regretatului critic Alex Ștefănescu.

Scriitorul fascinat de Balzac

George Călinescu a fost fascinat de stilul lui Balzac, autorul Comediei Umane. A fost impresionat de modul în care acesta concepuse viziunea asupra lumii contemporane lui. Romanul său, Enigma Otiliei apărut în perioada interbelică a arătat că era un prozator de excepție! Sub numele de Felix Sima, un alter ego al autorului (descrierea fizică a lui Felix seamănă perfect cu imaginea lui Călinescu în tinerețe), eroul principal are o experiență a devenirii profesionale și a primului eșec în dragoste. Enigma Otiliei este enigma dragostei. Otilia este conștientă că viața femeii durează puțin.

Experiența regăsirii peste ani într-un tren a lui Pascalopol care îi arată o Otilia „contesă prin America” arată că Otilia intuise perfect destinul ei și al lui Felix. Ea se schimbase total, după despărțirea de Pascalopol pe care-l păstra aproape prin scrisori trimise uneori, iar Felix era deja un medic renumit cu o căsătorie strălucită. Lumea lui Costache Giurgiuveanu se stinge (casa năpădită de buruieni, de la Mânăstirea Antim - nu departe de Dealul Mitropoliei și de Bulevardul Regina Maria de azi), în timp ce lumea lui Stănică Rațiu, a oportunistului care nu se dă în lături nici de la crimă, prosperă (are blockhaus pe Take Ionescu și patronează cercuri de morfinomani și tripouri, adică pariuri ilegal, conform finalului de roman).

Scriitorul care intră în elita comunistă

George Călinescu scrie romanul Bietul Ioanide, în același stil balzacian în 1953, anul morții lui Stalin.  Stalinismul dur, în plin obsedant deceniu cunoaște o transformare. Deși George Călinescu a fost blamat pentru adeziunea sa totală la comunism pentru a avea privilegii, romanul nu este proletcultist în nici măcar o frază ci este de un stil balzacian deosebit. Romanul arată dezbaterea intelectuală, emulația legionară și reprimarea Gărzii de Fier de către Ion Antonescu.

Ioanide își lasă copiii să trăiască și să moară pentru visele lor, chiar dacă îi combate vehement. Adăpostește un ilegalist comunist din umanitate, fără să știe că de acolo îi va veni supraviețuirea în comunismul incipient de după 1944, dar  și presiunile Securității, aluzie directă la epurările din rândurile comuniștilor.

George Călinescu publică în 1941, „Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent”. Autorul militează pentru latinismul românilor, descrie obiectiv fiecare stil, curent și autor, insistând pe clasicii literaturii române. Regretatul filolog George Pruteanu, făcând o anagramă din numele Călinescu a obținut expresia „E UN CLASIC”. Este cea mai frumoasă descriere lapidară care i se poate cuveni lui Călinescu.

Epilog...

Marele scriitor s-a stins la patru ani după Mihail Sadoveanu (deși acesta era născut la 1881, deci era cu 18 ani mai mare) la 12 martie 1965, pe fondul unor probleme grave de sănătate. În 19 martie 1965, la o săptămână după el, va muri Gheorghe Gheorghiu Dej, fiind înlocuit de un relativ tânăr politician de 47 de ani, Nicolae Ceaușescu.

Academicianul George Călinescu ar fi fost pentru Ceaușescu omul perfect pentru a fi ajutat să se rupă total de epoca Dej, dar din păcate pentru Ceaușescu,  George Călinescu s-a stins cu o săptămână înaintea lui Gheorghe Gheorghiu Dej și cu cinci luni înainte de Congresul IX al PCR din august 1965.