Victoria la limită a lui Boris Tadici şi scorul foarte bun obţinut de contracandidatul naţionalist Tomislav Nikolici arată că Serbia rămâne o ţară divizată şi după alegerile prezidenţiale, comentează agenţiile de presă internaţionale.
La peste şapte ani de la căderea regimului fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, tabăra proeuropenilor pragmatici şi cea a naţionaliştilor radicali continuă să domine scena politică, fără ca vreuna dintre ele să reuşească să se impună decisiv. Tadici a câştigat cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, cu 50,5% din sufragii, în timp ce Nikolici a fost preferat de 47,8% dintre sârbii care s-au prezentat duminică la urne.
Acum patru ani, diferenţa dintre cei doi a fost de nouă procente în favoarea actualului preşedinte, reaminteşte Reuters, ceea ce înseamnă că electoratul ultranaţionalist este tot mai numeros şi mai influent.
„Suntem o democraţie europeană. Am arătat membrilor Uniunii Europene potenţialul democratic al acestei ţări“, a declarat Boris Tadici duminică seară, la puţin timp după ce a aflat că a câştigat alegerile. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a calificat succesul lui Tadici drept o victorie a democraţ iei şi a valorilor europene, însă vicepremierul Bozidar Djelici a avertizat că alegătorii lui Nikolici, favorabili apropierii de Rusia, nu trebuie neglijaţi. „Trebuie să ţinem seama de mesajul pe care ni l-au transmis votanţii lui Nikolici“, a atras atenţia Djelici. Multe întrebări, puţine răspunsuri Ce se va întâmpla cu Serbia după ce liderii de la Priştina vor declara unilateral independenţa provinciei Kosovo? Cum rămâne cu ambiţiile Serbiei de a adera la Uniunea Europeană? Acestea sunt, în opinia analiştilor BBC, două dintre marile întrebări la care Belgradul şi Bruxelles-ul trebuie să găsească un răspuns clar în cel mai scurt timp. Forul comunitar se pregăteşte să trimită 1.800 de poliţişti şi jurişti în Kosovo, deşi se ştie că atât Nikolici, cât şi premierul Vojislav Koştuniţa se opun unei astfel de decizii în absenţa unui mandat din partea Consiliului de Securitate ONU.
Disensiunile dintre Tadici şi Koştuniţa pe tema viitorului Kosovo ar putea duce la dizolvarea coaliţiei de guvernământ de la Belgrad. Dacă vor avea loc alegeri legislative anticipate, Occidentul trebuie să ia în calcul şi o eventuală alianţă între partidul lui Koştuniţa şi cel al lui Nikolici. FĂRĂ INVESTIŢII O economie cu probleme
Serbia a înregistrat, anul trecut, o creştere economică de 7,5%, dar nivelul investiţiilor străine a scăzut cu aproximativ 30%, pe fondul temerilor oamenilor de afaceri privind consecinţele iminentei proclamări unilaterale a independenţei provinciei Kosovo, informează agenţia Reuters.
După înlăturarea de la putere a lui Slobodan Miloşevici, în 2000, guvernul de la Belgrad a privatizat câteva dintre monopolurile de stat, dar deţine încă altele foarte importante, precum producătorul de autoturisme Zastava şi compania aeriană JAT Airways.
Serbia şi-a propus să atragă din privatizări şi investiţii străine cel puţin 6 miliarde de dolari anual până în 2010. Luna trecută, oficialii sârbi au dat undă verde achiziţionării de către gigantul energetic Gazprom a 51% dintre acţiunile companiei petroliere de stat NIS, în schimbul sumei de 400 de milioane de euro.
Ruşii s-au angajat să investească alte 500 de milioane de euro până în anul 2012 şi au promis că gazoductul Southstream nu va ocoli Serbia. În această ţară, rata şomajului este una extrem de ridicată, atingând în prezent 30%. Salariul mediu este de aproximativ 370 de euro pe lună, iar costul vieţii a crescut, anul trecut, cu aproximativ 7%. PE UN BUTOI CU PULBERE Kosovo, aproape de independenţă Cei aproape 300 de kilometri dintre Belgrad şi oraşul Nis reprezentau, ieri după-amiază, probabil cea mai puţin aglomerată autostradă din Europa. La un capăt al ei, locuitorii din capitala Serbiei îşi vedeau deja de viaţa obişnuită, după ce în scrutinul de duminică şi-au împins ţara pe traiectoria proeuropeană prin alegerea ca preşedinte a lui Boris Tadici.
La celălalt capăt al autostrăzii însă, dincolo de zonatampon a trupelor de menţinere a păcii, se mai află cea mai tensionată zonă din Europa în acest moment: Kosovo. Fiind la un pas de declararea independenţei faţă de Serbia, învăţaţi de nevoi să fenteze zonele controlate de grupările paramilitare, locuitorii din Kosovo aşteptau ieri după-amiază un semnal al liderilor politici pentru a afla care le va fi viitorul. Începând de mâine, EVZ vă prezintă viaţa din Kosovo, unde albanezii şi sârbii se află într-un moment crucial. (Oana Dobre)