Într-o țară în care aproape fiecare cetățean absolvă o facultate, dar în care nu mai găsești urmă de meseriaș - România -, se impune o întrebare pe cât de simplă, pe atât de importantă: ce s-a întâmplat cu școlile profesionale? Ecaterina Andronescu, de trei ori ministru al Educației, a încercat să limpezească această chestiune
Ai nevoie urgent de un instalator sau îți arde buza după un electrician? Înarmează-te cu nervi de oțel, pentru că depistarea unui meseriaș bun în România de astăzi este o probă de foc. Că au îmbătrânit și s-au retras sau că au luat drumul străinătății pentru un loc de muncă mai bine plătit cert e că cei care au rămas în țară sunt suprasolicitați. Și asta nu pentru că în fiecare zi sar în aer instalațiile de apă sau cele electrice. Nu! Ci pentru că meseriașii au devenit atât de puțini încât nu mai fac față cererii. Și aici ajungem de unde am plecat: școlile profesionale.
N-au mai fost restructurate
În încercarea de a lămuri această problemă, am contactat- o pe Ecaterina Andronescu, un fin observator al acestei realități: „Să știți că din cele patru milioane de români plecați să muncească peste hotare, 3,5 milioane sunt meseriași. Că doar nu sunt toți doctori și ingineri... Oricum, au emigrat cei care știau meserie. Cu cine să-i înlocuiești peste noapte? De unde să iei alții?”, șarjează Ecaterina Andronescu. Chiar, de unde? „Acesta este un aspect. Al doilea aspect - ne lovim de voința părinților. Părinții nu-și mai doresc școli de meserii pentru copiii lor. De ce? Pentru că au o logică în dorința lor. Motivul este clar: școlile de meserii n-au mai fost restructurate. Se mergea și se merge pe meseriile dinainte de ’89, dar pe cine mai interesează meseria de prelucrător prin așchiere? Pe nimeni!”, apreciază fostul ministru al Educației.
26 % dintre angajatori se declară nemulțumiți și foarte nemulțumiți față de nivelul de calificare și competențe al absolvenților „meseriași”. Daca luăm strict absolvenții de școală profesională, fără cei din liceele tehnice, procentul crește la 43%!
Dar ce-a făcut doamna Andronescu în acest sens câtă vreme a fost la cârma Învățământului? „Eu am încercat. În 2002-2003, cât am fost ministrul Educației, am bătut toată țara-n lung și-n lat. În toate județele am fost singură. Chemam autoritățile locale și pe toată lumea implicată și discutam. Reușisem, la un moment dat, să regândim împreună rețeaua de școli profesionale”. Ce s-a întâmplat mai departe? Ecaterina Andronescu: „În iunie 2003, eu am plecat de la cârma ministerului. Când am revenit, în 2009, nimic nu se întâmplase. Nimic! Și-atunci, în 2009, m-am apucat din nou de regândirea rețelei de școli profesionale. Unde era să se ducă să muncească acest prelucrător prin așchiere, că nu avea unde merge la lucru?”.
„Din cele patru milioane de români plecați să muncească peste hotare, 3,5 milioane sunt meseriași.” ECATERINA ANDRONESCU
Anul trecut statul român a alocat 3.539 de locuri pentru învățământul dual, dar aproape jumătate dintre ele au rămas neocupate pentru că minsterul Educației n-a reușit să promoveze suficient beneficiile acestei forme de învățământ
„Profesionala” clasică și „profesionala” duală
Dincolo de faptul că nu toată lumea trebuie să ia neapărat BAC-ul și să meargă la facultate - fie ea de stat sau privată - , întrebarea care rămâne este ce se întâmplă acum cu școlile profesionale? Ecaterina Andronescu vine cu noutățile: „Avem o lege în 2018 care merge pe două rute: școala profesională clasică, dar care se face numai pe meserii existente, pentru a putea ocupa un loc de muncă și școala profesională duală, care are avantajul că există un angajator careși asumă perioada de practică. Aici vine și statul și acordă o bursă de 200 de lei. Eh, să știți că sunt copii din familii amărâte care vin pentru această bursă. Încet-încet, vor fi revitalizate și școlile de meserii”.