În peste 10.000 de şcoli din ţară, orele se ţin pe calculator, iar părinţii verifică notele copiilor în catalogul virtual. EVZ a vizitat unul din liceele în care inovaţia bate metodele învechite de învăţare.

În cătune uitate, copiii merg kilometri prin nămeţi ca să ajungă în şcoli unde le îngheaţă mâna pe stilou şi tencuiala pică pe caiete. În buricul târgului, se face carte "high-tech", pe calculator, fără cretă şi caiet. Profesorii ţin lecţii virtuale care simulează situaţii reale, iar elevii au dat peniţa pe click. Modelul funcţionează în Occident şi prinde contur şi la noi în ţară.

În 2001, Ministerul Educaţiei a demarat informatizarea şcolilor, moment în care a fost implementată în peste 13.000 de unităţi platforma E-learning AEL, dezvoltată de Siveco. Softul românesc a primit distincţii internaţionale şi are acoperire în 20.000 de şcoli din Europa, Africa şi Asia. Printre unităţile care valorifică la maximum laboratoarele şi lecţiile interactive se numără Colegiul Naţional "Grigore Moisil", Liceul Greco-Catolic "Timotei Cimpariu" şi Centrul Şcolar "Regina Elisabeta", din Bucureşti, unde un profesor nevăzător utilizează des laboratorul pentru lecţiile de biologie. Clasa virtuală dirijată live de la computerul de pe catedră

La Liceul Greco-Catolic din Bucureşti, sistemul e-learning este valorificat la maximum din anul 2008 şi acoperă cam toate materiile, cu precădere ştiinţele naturii (fizică, chimie, biologie, geografie). Beneficiari direcţi sunt 600 de elevi de la clasele IIXII, cei mai mulţi din clasa a IXa. Sistemul permite atât logarea din şcoală, cât şi din exterior, astfel că părinţii pot să verifice notele în catalogul virtual, iar profesorii pot conspecta de acasă lecţiile. Chiar şi inspectorii punctează în plus dascălii care predau pe sistem virtual.

Ora 10 dimineaţa. Clasa a IV-a are oră de limba română. Elevii îşi ocupă locurile în laborator, dar, în loc să-şi scoată caietul şi penarul din ghiozdan, îşi deschid calculatoarele şi se loghează fără să tragă cu ochiul la coleg. La 10 ani, ştiu că trebuie să-şi protejeze parola. Aplicaţia se încarcă: "sunteţi conectat la clasa virtuală. Lecţia nr. 3508 este ţinută de Mariana Ghinescu".

De la calculatorul de la catedră, învăţătoarea lansează "task-uri" elevilor şi monitorizează activitatea la clasă în timp real.

Feedback: copiii primesc pe loc răspunsurile

Astăzi se învaţă ortogramele "ia" şi "i-a". "Doamna" trece iniţial prin teorie, lăsând loc suficient pentru practică. "Vă duceţi cu mouse-ul jos, în partea stângă a ecranului şi deschideţi aplicaţia", indică învăţătoarea.

Pe ecran apar exerciţii gramaticale, iar în partea de jos - indicaţiile tehnice. "Trebuie să trageţi de informaţiile albastre şi să le potriviţi cu cele galbene. Aşteptaţi să se încarce şi mai daţi un F5", le traduce dascălul.

Totul e simplificat astfel încât nu tehnica le dă bătăi de cap elevilor. Raluca are în faţă un exerciţiu cu spaţii goale pe care trebuie să le umple cu ortogramele corecte. Se gândeşte câteva secunde, după care începe să tragă cu mouse- ul de "ia-uri" şi "i-a-uri", le suceşte şi în final le potriveşte. Dă click pe butonul "verifică" şi căsuţele "se înverzesc", semn că a nimerit răspunsurile din prima.

"Îmi place la nebunie la calculator. Văd imediat rezultatul. Şi vreau să văd doar văzuturi", e fermă fata. Acesta este marele avantaj ale lecţiilor online, spun profesorii la unison. "Copiii primesc feedback imediat. E ca la «ştii şi câştigi», iar ei vor toate răspunsurile corecte. Şi dacă nu le iese din prima, mai încearcă până când învaţă cum e corect", mai spune învăţătoarea.

De la clasă nu pleci doar doxă de teorie. Lecţiile se încheie cu un test. Nu se poate trage cu ochiul la colegi, pentru că întrebările curg în altă ordine la fiecare. "Elevii sunt obligaţi să nu rămână în urmă. Sunt motivaţi când calculatorul le dă nota pe loc." MARIANA GHINESCU, învăţătoare

PRACTICA, MAMA TEORIEI

Anatomia, fizica şi chimia ies din definiţii

Lecţiile de ştiinţele naturii, biologie, fizică sau chimie se pretează cel mai bine la online. Elevii nu mai îngroaşă caietele cu definiţii, iar planşele rudimentare şi hărţile scorojite au fost înlocuite cu scheme grafice şi poze explicite cu care te poţi juca din mouse. Ana Cojocaru predă biologie online din 2008. "Când s-a introdus sistemul virtual mi s-a împlinit visul. Înainte, mă rugam de profesorii de informatică să-mi împrumute laboratorul pentru lecţii", povesteşte entuziasmată.

S-a convins că e cea mai bună metodă să-şi câştige şi cei mai dificili elevi. Vede din spatele monitorului cine se uită pe pereţi şi cine lucrează. "Copiii sunt obligaţi să nu piardă vremea. Pe calculator au de rezolvat aplicaţii. Ştiu că nu trebuie să rămână în urmă. Şi cei mai agitaţi copii sunt captivaţi de pictograme: desfac flori, secţionează frunze etc.", exemplifică dascălul.

Formulele matematice, asociate cu imaginile

Şi aritmetica se învaţă pe calculator, spune profesorul de mate-info Vicenţiu Rusu, care este şi administratorul platformei în şcoală. Nu e plătit în plus pentru asta. El şi soţia, Oana Rusu, profesoară de informatică, sunt "stăpâni" peste laborator. Adept înfocat al inovaţiei, profesorul nu poate renunţa de tot la caiet, dar online-ul îl ajută la recapitulare, lucrări de control şi teze. "Multora li se întipăreşte în cap o imagine şi o asociază cu o formulă. Azi dau teză online. E grilă, elevii lucrează pe hârtie şi bifează doar rezultatul. Lucrez mai eficient, că nu mă mai car cu hârţogăraie, xeroxuri, fişe". STUDIU 80% din elevi cred că performanţa lor şcolară a crescut Un studiu naţional, efectuat în perioada august 2007 - mai 2008 de către Universitatea din Bucureşti, relevă un impact pozitiv al informatizării asupra sistemului de învăţământ. "87% din elevi sunt motivaţi să înveţe, 74% din profesori sunt utilizatori frecvenţi în şcolile unde există programul, 56% din elevi folosesc lecţiile AeL acasă, iar 80% din elevi consideră că, prin AeL, performanţa şcolară proprie s-a ameliorat (faţă de 67% în 2004)", a detaliat Flrin Anton, eLearning Manager în cadrul SIVECO Romania.