Guvernul s-a răzgândit iarăși în privința autostrăzii Comarnic – Brașov, ca de fiecare dată când se schimbă decidenții politici la vârf. De data asta e vorba de înlocuirea cuplului Dragnea-Vâlcov cu „Cercul de Fier” din jurul premierului Dăncilă. Hodoronc-tronc, premierul Viorica Dăncilă a anunțat duminică, la Ploiești, că pentru a începe mai repede lucrările la autostrada Comarnic – Brașov, aceasta va fi scoasă din parteneriatul public-privat și va fi declarată de importanță națională, la următoarea ședință a CSAT.

Schimbarea de macaz este cu atât mai surprinzătoare cu cât, la începutul lunii aprilie, chiar Dăncilă se lăuda, în debutul unei ședințe de Guvern, că Executivul făcuse mari progrese în privința proiectului autostrăzii Ploiești – Comarnic – Brașov, susținând că, în numai câteva luni, s-a ajuns în faza finală a achiziției publice.

„Facem progrese în privința proiectului Autostrăzii Ploiești – Comarnic – Brașov, o investiție așteptată de români, foarte importantă pentru susținerea dezvoltării economice. Deși guvernele anterioare au tot promis că vor realiza această autostradă și au făcut și refăcut studiile de fezabilitate, noi, în numai câteva luni, am ajuns în faza finală a achiziției publice. Recent, conform termenului-limită stabilit, o asociere de firme, cu vastă experiență în domeniul infrastructurii, a depus oferta detaliată pentru construirea și operarea în parteneriat public-privat a Autostrăzii Ploiești – Comarnic – Brașov“.

Tot ea spunea, la finalul lunii decembrie a anului 2018, că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic – Brașov este anul 2024, dar speră ca șantierul să fie gata mai devreme, în condițiile în care la începutul lui 2019 va fi desemnat constructorul câștigător.

Asocierea chinezo – turcă CCCC – Makyol este singura care a depus ofertă în noua etapă a licitației pentru realizarea prin parteneriat public privat (PPP) a autostrăzii Ploiești – Brașov.

La mâna lui Iohannis

Însă, duminică, Dăncilă nu mai era deloc mulțumită de Parteneriatul Public-Privat: „Autostrada Comarnic – Brașov este în parteneriat public-privat, am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce, eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar, în prima ședință de CSAT, această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă.

Pentru că procedurile sunt, știți foarte bine, birocrația este destul de mare, procedurile sunt complicate, la noi s-a format această instituție a contestațiilor și pentru a trece de toate aceste obstacole cred că soluția este ca această autostradă să devină de importanță națională, astfel încât să începem construcția cât mai repede, din fonduri guvernamentale”.

Întrebată când ar putea începe construcția autostrăzii, premierul a arătat că va face o evaluare după momentul votului din CSAT. Numai că șeful CSAT este președintele Iohannis, care, mai ales în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, mai mult ca sigur nu se va grăbi să-i dea satisfacție fără a o pune să dea explicații publice și detaliate pentru răzgândire.

Explicațiile ce nu pot fi date

Și ce ar putea spune Dăncilă? Că s-a răgândit din cauza faptului că negocierile pentru proiectele public-privat le face Comisia Națională de Strategii și Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, omul de încredere al lui Darius Vâlcov, și că o investiție de asemenea proporții e musai să fie controlată de ea și „Cercul de Fier” de care s-a înconjurat?

E limpede că așa ceva nu va recunoaște în ruptul capului, unul dintre motive fiind că atunci ar trebui să explice de ce a acceptat, în calitate de prim-ministru, ca numita Comisie să primească în ultimul an, prin OUG, atribuții care, în mod normal, reveneau Ministerului Dezvoltării și altor instituții guvernamentale, devenind un adevărat minister controlat de Darius Vâlcov.

 

„Bomboana pe colivă și un talmeș-balmeș total”

Ionuț Popescu, ministru al finanțelor din decembrie 2004 până în august 2005, a comentat pe Facebok anunțul făcut duminică de premierul Dăncilă despre autostrada Comarnic Brașov: „După ce timp de trei ani tripleta toxică Dragnea-Vâlcov-Socol a imaginat construirea de autostrăzi în parteneriat public-privat (PPP), vine acum Dăncilă să ne spună că nu merge nici așa în cazul autostrăzii Comarnic-Brașov! Evident, așa cum am tot spus, Dragnea&co pur și simplu nu înțelegeau cum funcționează PPP în UE.

Evident, niciunul dintre proiectele despre care vorbea Vâlcov cu patos la televizor nu a avansat nici măcar un centimetru… Nu știu cine o sfătuiește acum pe Dăncilă, dar vine cu alte prăpăstii: nu mai e PPP, dar s-ar face tot cu firmele care doreau PPP (turco-chineze) dar, în plus, acum vorbește și de garanții de stat! Asta e bomboana pe colivă și un talmeș-balmeș total! Când o firmă ia credite având garanția statului în spate, în proporție de peste 90% poți să fii sigur că nu le va mai rambursa: o va face statul. Așa s-a întâmplat mereu după 1989. Când am fost la minister am blocat total această practică, nu știu dacă a fost reluată după aceea! E clar că Dăncilă vorbește iar despre lucruri pe care nu le înțelege! Cert este că, cel puțin pe această temă, este sfătuită, nu prost, ci în mod ticălos…”

 

Patru sforțări, niciun centimetru

Este pentru a patra oară, după încercările din 2003-2005, 2007-2009 și 2013-2015, când guvernanții dau peste cap socotelile pe care le făcuseră predecesorii lor pentru autostrada Comarnic-Brașov. Anul trecut, guvernul a anunțat că va construi în parteneriat public-privat trei tronsoane de autostradă: Târgu Neamț – Iași – Ungheni, Ploiești – Brașov și București – Alexandria – Craiova – Lugoj. În iunie 2018, cabinetul Dăncilă anunța că renunță la negocierile cu Banca Mondială pentru finanțarea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov, preferând parteneriatul public-privat, dorit de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov. PSD-iștii au renunțat, atunci, la grantul de 35 de milioane de euro oferit României de către Banca Mondială pentru Comarnic-Brașov. La sfârșitul lui august, Dăncilă dădea țării de veste că Executivul aprobă studiul de fundamentare pentru segmentul de autostradă Ploiești – Comarnic – Brașov: „Sunt prevăzute și bonificații din partea statului dacă lucrările de execuție se efectuează în avans, se finalizează în avans, dar și penalități pentru o eventuală întârziere”. Acum, ce era bun în urmă cu un an a devenit rău.

Năstase dă vina pe Băsescu

Prima tentativă de construire a autostrăzii Comarnic-Brașov a avut-o cabinetul Năstase, în 2003-2004, cu ajutorul investitorilor privați când s-a semnat un contract cu francezii de la Vinci, care a căzut deoarece francezii nu au reușit nici să adune banii necesari. În 2010, se mai face o încercare, de data asta pentru Comarnic-Brașov. Alături de Vinci vin și grecii de la Aktor. După trei ani, consorțiul a denunțat unilateral realizarea concesiunii. În primele zile ale lui 2015, Adrian Năstase spunea, într-o postare pe Facebook, că am fi putut avea autostradă între Comarnic și Brașov încă din 2010, însă contractul semnat cu firma Vinci a fost anulat de fostul președinte Traian Băsescu. „Din păcate, proiectul de autostradă, semnat cu compania franceză Vinci, a fost anulat în 2005, imediat după venirea lui Traian Băsescu la putere. Și a doua oară, în 2010, a fost anulat – un alt contract, pentru același segment de drum, tot cu compania Vinci – după al doilea naufragiu al lui Băsescu”, a scris Năstase.

Vitejia lui Ponta a durat cîteva zile

În 16 iulie 2015, prim-ministrul Victor Ponta a anunțat lansarea procedurii de licitație pentru două tronsoane ale autostrăzii Comarnic-Brasov, însă a precizat ca exista posibilitatea ca nu el sa fie cel care o inaugurează. „O zi speciala pentru mine – în Sistemul Electronic am lansat procedura pentru Comarnic-Brasov! Poate nu o voi inaugura eu, dar important este să începem cât mai repede!”, scria el pe Facebook.

Pentru ca pe 21 ale aceleiași luni să revină: „Proiectul Comarnic-Brașov a eșuat din cauza lipsei unui acord politic pentru că, fiind vorba de o investiție majoră, ca orice lucru mare care durează mult, trebuie să se bazeze pe un acord și populismul și demagogia au distrus acest proiect”. El preciza că proiectul „era bun pentru România, pentru că nu se facea din banii noștri în mod direct… așa proiectul este în SEAP, în proiectul din buget, însă va trebui să încapă în cheltuielile bugetare”. La începutul lui octombrie 2015, compania elenă Aktor, împreună cu Vinci și Strabag, anunța că intenționează să dea în judecata statul român pentru anularea licitației pentru construcția tronsonului ComarnicBrașov, câștigată de consorțiul format de cele trei companii. În replică, oficialii CNADNR susțineau că proiectul autostrăzii București – Brașov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport și că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Pitești.

 

Ghiță: Coldea amenința cu arestarea pe cei care avansau proiectul

Sebastian Ghiță a povestit, în ianuarie 2017, că generalul Florian Coldea, șef adjunct al SRI, ar fi fost la o vilă de-a sa din Cheia, unde ar fi amenințat cu dosare pe oricine încerca să construiasca autostrada Comarnic-Brașov.

„Unul dintre conflictele majore pe care leam avut cu Coldea ținea de discuția despre dezvoltarea României, despre faptul că sunt blocate proiectele, că frica generează lipsă de fonduri europene, de faptul că funcționarilor le este teamă să mai ia orice decizie.

Ponta își dorea să continue proiectul Comarnic – Brașov, însa Coldea nu a fost de acord niciodată cu acest proiect. L-a amenințat de față cu mine că îl va aresta și pe el și pe funcționarii CNADNR care îndrăznesc să avanseze cu acest proiect. Îl va aresta dacă va semna contractul. În februarie 2015 i-am reproșat lui Coldea că blochează România și nu numai. Mi-a răspuns nervos că europenii vor autostrada Pitești-Sibiu, pentru că acolo e definit culoarul european, iar restul de bani trebuie să îi păstrăm pentru armament. I-am spus ca Pitești-Sibiu costă șapte miliarde, iar Comarnic-Brașov sub un miliard și o putem face în maxim trei ani. A fost ultima mea discuție pe 1 februarie 2015. A plecat foarte supărat și, după două săptămâni, atât fostul premier, Ponta, cât și eu ne-am trezit cu dosar”, susținea Ghiță în înregistrarea difuzată de România TV.

 

„Ministerul lui Vâlcov” pierde din putere

Comisia Națională de Strategii și Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu, omul fostului „creier” economic al PSD Darius Vâlcov, a primit în ultimul an, prin OUG, atribuții care, în mod normal, reveneau unor ministere. Explicația pentru extinderea responsabilităților Comisiei stătea în faptul că se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului, care, la rându-i, era controlat direct de Darius Vâlcov în calitatea sa de consilier al premierului. CNSP a fost trecută, la începutul lui 2018, de la Ministerul Finanțelor la SGG. Pe lângă Fondul de Dezvoltare și Investiții, CNSP controlează Programul „Stațiuni balneare”, de aproximativ 6 milioane euro, din care statul va deconta 50% din cheltuielile eligibile, Programul „Investește în tine”, care prevede că „tinerii” între 16 și 55 de ani pot beneficia de credite cu dobândă 0%, garantate de stat în proporție de 80%, Programul gROwth – investim în copii, investim în viitor, proiectele realizate în regim de public-privat etc. Mai mult, pe 12 decembrie, a lansat în SICAP licitația pentru Parteneriatul Public Privat în proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov, unde instituția nu avea studiu de fezabilitate, anunțând participanții că detaliile contractului vor fi negociate ulterior etapei de depunere a ofertelor. Instituția a primit atribuții majore în proiectele strategice în urma adoptării de către Guvernul Dăncilă a OUG 28/2018, devenind un adevărat minister, controlat de Vâlcov care, din cauza numeroaselor probleme penale pe care le are, nu putea fi numit, oficial, ministru.

Imagine cu Autostrada A 3, Bucuresti-Ploiesti, septembrie 2016.

„Un tun, probabil pentru fi nanțarea campaniei prezidențiale”

Președintele PNL, Ludovic Orban, a criticat anunțul făcut de premierul Viorica Dăncilă privind faptul că autostrada Comarnic – Brașov nu se va mai construi prin parteneriat public-privat, ci va fi declarată de importanță națională sau infrastructură critică, liderul liberal acuzând că prim-ministrul ar vrea să dea „un tun, probabil pentru finanțarea campaniei prezidențiale”.

„Telenovela autostrăzii Comarnic – Brașov continuă. (…) Ultima întâmplare este anunțul făcut de Vasilica Viorica despre faptul că nu se mai face pe PPP, ci va fi declarată de „importanță națională sau de infrastructură critică” și va fi finanțată cu bani de la bugetul de stat, urmând a fi construită tot de consorțiul chinezo-turc, scos din joben pentru PPP. Mai precis, ce ne spune premierul? Am modificat legea privind parteneriatul public-privat pentru ca să nu mai fie necesară realizarea unei proceduri competitive pentru selectarea constructorului. Atribuim cui vor „mușchii noștri” contractul de PPP. După care decidem că nu mai trebuie să vină consorțiul scos din burtă cu banii necesari pentru construcția tronsonului de autostradă (așa cum prevede un contract de PPP, în care finanțarea lucrărilor este asigurată de constructor), ci îl finanțăm de la buget, din taxele și impozitele plătite de români”, a scris Orban, pe Facebook.

Te-ar putea interesa și: