Scenariu de coșmar. Cine ar câștiga un război convențional, Rusia sau NATO?

Tensiunile din ce în ce mai mari de pe arena internațională îi fac pe strategii militari ai marilor puteri să evalueze permanent chiar și cele mai teribile scenarii, de pildă o confruntare militară cu arme convenționale între cele mai mari forțe militare din lume, NATO și Rusia.

Uneori, aceste scenarii ajung și la cunoștința marelui public  prin intermediul unor think-tank-uri și publicații specializate în probleme militare sau economice , precum  globalfirepower.com, RAND Corporation sau Bussines Insider. Toate datele disponibile arată că Rusia este un adversar extrem de periculos pentru NATO, iar Kremlinul a reînceput, de ani buni, să aloce sume uriașe pentru programele sale militare.

„În timpul Războiului Rece, bugetul apărării a reprezentat aproape jumătate din cheltuielile totale ale țării. Acum, cheltuielile militare reprezintă un procent mai mic. în ciuda acestor diferențe procentuale uriașe față de anii '80, bugetul rusesc al apărării este din nou în ascensiune. Din 2006 până în 2009, bugetul apărării a sărit de la 25 de miliarde de dolari la 50 de miliarde de dolari, susține Business Insider. O altă sursă afirmă că bugetul pentru apărare a urcat la 90 de miliarde de dolari în 2013”.

Banii alocați de Kremlin întrețin o armată mai mică decât în timpul Războiului Rece. „În 2013, Armata rusă avea aproximativ 766.000 de angajați activi și până la 2,4 milioane ca forțe de rezervă, potrivit globalfirepower.com. În timpul Războiului Rece, Armata Sovietică avea până la trei-patru milioane de militari”.

Chiar dacă forțele armate s-au micșorat, puterea e foc a rămas uriașă. „Conform aceleiași evaluări din 2013, armata rusă are peste 3.000 de aeronave și 973 elicoptere. Pe teren, Globalfirepower.com spune că Rusia are 15 mii de tancuri, 27.000 de vehicule de luptă blindate și aproape 6.000 de piese de artilerie autopropulsate”.

„Rusia, pe picior de război!” Informaţiile unui general român. Strategii KGB-iste

Războiul rece, reîncălzit! SUA mută o flotă de război în coasta lui Putin

În ceea ce privește marina, globalfirepower.com evaluează că rușii ca au 352 nave, inclusiv un portavion (Admiral Kuznețov), 13 distrugătoare și 63 de submarine. Marea Neagră este o zonă extrem de importantă din punct de vedere strategic pentru Rusia pentru că îi asigură accesuul spre Mediterana.

Analiștii susțin, e asemenea,  că armata rusă are un arsenal uriaș de arme convenționale și nucleare, de la rachete de croazieră până la sisteme de apărare aerienă foarte eficiente (S-300 și S-400). Agențiile de știri rusești susțin că un sistem nou de apărare aeriană S-500, capabil să atingă ținte de până la 125 de mile, se află deja în stadiul de testare.

Dată fiind forța uriașă a armatei rusești,  mulți experți susțin că, deși dimensiunea, puterea de foc, supremația aeriană și tehnologia NATO ar putea aduce, în cele din urmă victoria, va fi vorba de un efort uriaș și milioane de victime. Un studiu Rand, publicat în 2916, afirmă că forțele NATO din Europa de Est nu ar putea rezista unei invazii rusești în Letonia, Lituania și Estonia.

După efectuarea unei serii de simulări de război pe diverse  scenarii, studiul Corporației Rand a stabilit că pentru a asigura apărarea cu succes a acestei regiunii, NATO ar avea  nevoie de  o forță aeriană i terestră mult mai mare decât cea desfășurată în prezent.

Studiul solicită o schimbare a strategiei NATO și revenirea la doctrina „AirLand Battle” din perioada Războiului Rece (anii ’80), când armata americană staționa sute de mii de militari în Europa pentru a descuraja o posibilă invazie sovietică.  În acest moment, se află doar 30.000 de soldați i americani în Europa, ceea ce, potrivit estimărlor RAN, înseamnă că Rusia ar putea ajunge la periferiile capitalelor Estoniei și Letoniei (Tallinn și Riga) în cel mult 60 de ore, susține studiul.

Un asemenea atac rapid asupra regiunii baltice ar lăsa NATO cu puține opțiuni: un contraatac masiv riscant, recurrsul la amenințarea cu lovituri nucleare sau, pur și simplu,  acceptarea înfrângerii și renunțarea la  țările baltice. „Simulări indică faptul că o forță de aproximativ șapte brigăzi, inclusiv trei brigăzile blindate grele - susținute în mod adecvat de puterea aeriană și lovturi terestre la debutul ostilităților - ar putea fi suficiente pentru a preveni prăbușirea rapidă a apărării din statele baltice ", afirmă studiul făcut de Compania Rand, notează nationalinterest.org.

Costurile necesare pentru remedierea acestor vulnerabilități ale NATO se ridică la 13 miliarde de dolari. Studiul are, însă, și o parte liniștitoare. Chiar dacă NATO nu ar reuși în condițiile actuale să apere țările baltice, nici  Rusia nu are  șanse să ocupe întreaga Europă. Există, însă, un alt risc major- ca înfruntarea dintre NATO și Rusia să degenereze într-un război nuclear, caz în care este greu de presupus că vor mai exista învinși sau învingători.