Scandalul Parcul Bordei versus Satul Francez este departe de a se încheia. Omul de afaceri Costică Constanda a rămas proprietar peste 4.600 de metri pătraţi în Parcul Bordei, în urma schimburilior de terenuri între Primăria Capitalei de omul de afaceri. Acum, acesta vrea să construiască în parc blocuri.
În urmă cererilor depuse de omul de afaceri Costică Costandă, Primăria Municipiului Bucureşti a emis în dată de 08.03.2017, două certificate de urbanism pentru a fi utilizate în scopul informării privind reglementările urbanistice în vigoare pentru o suprafaţă de teren de aprox. 4600 mp, defalcată în două loturi, din Parcul Bordei.
Concret, este vorba de Certificatul de Urbanism nr. 214/08.03.2017, pentru terenul în suprafaţă de 1605,80 mp pentru Stradă Turgheniev, nr. 11-15, şi Certificatul de Urbanism nr. 213/08.03.2017, pentru terenul în suprafaţă de 3018,51 mp din stradă M. Eliade, nr. 1B.
Reamintim că, prin HCGMB nr 5/17.01.2008, s-a aprobat schimbul de proprietăţi între terenul Municipalităţii (Satul Francez) şi terenul soţilor Costandă (Parcul Bordei), o diferenţa de aprox. 4600 mp rămânând în proprietatea soţilor Costandă în zona Bordei. Facem precizarea că cele două certificate de urbanism au fost solicitate strict pentru această suprafaţă de teren.
În baza acestui schimb, soţii Costandă au renunţat să execute silit Municipiul Bucureşti şi a fost încheiat Contractul de Schimb cu Sultă pentru menţinerea şi dezvoltarea zonelor verzi ale Capitalei. Ulterior, prin legea nr. 170/10.10.2008, "se declara de utilitate publică toate terenurile în suprafaţă de 33.829,52 mp şi construcţiile proprietate privată, situate în Municipiul Bucureşti(...)care fac parte din zona cunoscută sub numele de Parcul Bordei, indiferent de încadrarea urbanistică actuală a acestora.
Terenul, de utilitate publică
Potrivit aceleiaşi legi, "Statul român, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, care este expropriator, va îndeplini toate formalităţile în vederea exproprierii terenului". De asemenea, transferul terenului din proprietatea privată în proprietatea publică a statului şi în administrarea expropriatorului operează de drept la dată plăţii despăgubirilor pentru expropriere stabilite.
Întrucât din documentele necesare emiterii actelor administrative în cauza rezultă că proprietarii actuali ai celor două parcele din Parcul Bordei sunt soţii Costandă, aceştia au dreptul de a solicită, respectiv primi aceste acte administrative cu caracter informativ.
Cum s-au pierdut 300 de milioane de euro
"Din calculele financiare cuprinse în decizia Curţii de Apel Bucureşti, definitivă şi executorie, astăzi, valoarea unui metru pătrat în Satul Francez a depăşit 6.000 de euro. Prin soluţia amiabilă, Municipalitatea ar putea plăti 5.200 de euro, ceea ce ar însemna o reducere de 800 de euro pe metrul pătrat. Pentru că vorbim de o suprafaţă atât de semnificativă, se adună zeci de milioane de euro care rămân în conturile Primăriei: 800 euro/mp x 28.500 mp= 22.800.000 de euro pe care Primăria îi va păstra". Omul de afaceri consideră că CGMB ar repara astfel şi "uriaşa greşeală făcută de consilieri acum cinci ani, pentru ratarea ocaziei de a vinde întreaga suprafaţă pentru 300 de milioane de euro". Cert este că, în timp ce omul de afaceri este dispus să negocieze o stingere a litigiului, aleşii generali nu par să se grăbească să rezolve problema care ar putea goli de multe milioane de euro vistieria Capitalei.
14 ani de tergiversări
Povestea dintre Constanda şi Primăria Capitalei a început înainte de 2000, când omul de afaceri a cumpărat, de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 ha din Satul Francez (construit în anii ’90, în urma asocierii dintre primăria condusă de Crin Halaicu şi francezii de la Bouygues. Aceştia n-au mai putut plăti taxele, iar satul a ajuns la Municipalitate).
- În 2003, Municipalitatea i-a dat lui Constanda, la schimb pentru Sat, aceeaşi suprafaţă în Parcul Bordei.
- Pentru că a vrut să construiască locuinţe în zonă, iar Primăria s-a opus, Constanda s-a adresat instanţei.
- După cinci ani, instanţa i-a dat câştig de cauză lui Costanda, obligând Consiliul să-i plătească 18 milioane de euro despăgubire.
- Ca să nu-i dea banii, Consiliul i-a dat 2,8 ha în Satul Francez şi s-a obligat să-i aprobe lui Constanda un PUZ.
- În iulie 2011, Tribunalul Bucureşti a aprobat rezilierea contractului, pentru că omul de afaceri nu a primit PUZ-ul decât după doi ani şi a stabilit despăgubiri de circa 200 de milioane de euro.
- În noiembrie 2013, Curtea de Apel a menţinut decizia de reziliere a contractului, dar a scăzut despăgubirile la 160 de milioane de euro.
- Atât Constanda, cât şi Primăria au declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Constanda a propus ca Primăria Capitalei să cumpere 24.000 de mp din Satul Francez, contra a 120 de milioane de euro Aleşii generali vor avocaţi şi se consultă cu liderii politici
Contactaţi de "Evenimentul zilei", o parte din consilierii generali din fostul moandat declarau în 2014 că, înainte de a se lua o decizie, trebuie bine cântărită politic şi juridic oferta lui Constanda. Astfel, în timp ce consilierii PSD spun că se vor întruni în zilele următoare, liderul liberalilor din Consiliu, Cornel Pieptea, a explicat că vrea să consulte avocaţi, pentru a nu se trezi peste cinci ani într-o situaţie mai rea, sau cel puţin la fel de rea ca acum: Constanda a câştigat în două instanţe despăgubiri în valoare de 163 de milioane de euro. Pe de altă parte, sunt mai mulţi consilieri generali care nici măcar nu au citit încă oferta omului de afaceri, dar susţin că o vor analiza în zilele următoare.
Liderul PSD: "Nu ştiu ce să vă zic acum"
Contactat de EVZ, liderul social democraţilor din Consiliul General, Bogdan Georgescu, a declarat în 2014 că a citit oferta şi că aceasta urmează să fie analizată politic. "Este o sumă mare. Nu ştiu ce să zic. Am citit oferta omului de afaceri depusă pe 10 martie, dar scrisoarea lui înregistrată la Juridic pe data de 25 martie- nu. O să cer luni la Juridic şi să o analizăm", a precizat Georgescu. Pe de altă parte, liderul PNL-iştilor, Cornel Pieptea, a explicat, pentru EVZ, că "alesul Pieptea este de părere că suma este mare şi că Bucureştiul nu are atâţia bani". În calitate de lider al liberalilor, acesta a explicat că se va discuta cu toate formaţiunile politice şi se va analiza "bine situaţia". "Eu cred că ar trebui o decizie concretă şi bine cântărită a Executivului şi analizată juridic. Ar trebui să apelăm la avocaţi, pentru a fi siguri că peste cinci ani nu vom fi în aceeaşi situaţia ca acum, sau mai rău", a mai spus Pieptea. Liderul PDL din Consiliu, Silviu Văduva, spune că a citit oferta şi scrisoarea depusă pe data de 25 martie, dar că nu poate fi de acord cu plata a 120 de milioane de euro din vistieria Capitalei. "Nu consider că Municipalitatea s-a apărat cum trebuie în procesul intentat de omul de afaceri şi ar trebui să răspundă aleşii generali şi cei din Executiv, care sunt responsabili că nu s-a respectat înţelegerea cu omul de afaceri", a mai spus liderul aleşilor generali PDL.
Raicu: "A fost o nebunie în perioada 2008-2012"
Contactat de EVZ, fostul lider al aleşilor PDL din perioada 2008-2012, Mircea Raicu, şi actual consilier general, a explicat că de vină pentru situaţia actuală este şi Consiliul General din perioada 2008-2012, dar şi Primăria Capitalei. "Eu am făcut tot ce am putut. Când a trebuit să respectăm înţelegerea privind schimbul: Parcul Bordei contra a 28.000 de metri din Satul Francez şi aprobarea unui PUZ, nu s-a votat. Nouă ne-au lipsit două voturi, apoi PSD a ieşit din sală, iar la şedinţa extraordinară nu a mai venit. Şi, când în sfârşit s-a votat, după aproape un an, omul de afaceri nu mai avea nevoie, plecaseră investitoriii, piaţa imobiliară şi economia se prăbuşise. Acum, consider că problema este a primarului general al Capitalei", a declarat Mircea Raicu.