La exact 45 de ani de la trecerea la Domnul a marelui poet creștin Radu Gyr, Ministerul Culturii din România i-a recunoscut valoarea, atât lui cât și academicianului Nichifor Crainic, admițând într-un punct de vedere remis în exclusivitate Evenimentului Zilei că aceste embleme ale culturii naționale nu pot fi cenzurate, după cum s-a atentat la Teatrul Național din Iași “Vasile Alecsandri”, în Săptămâna Patimilor.
“Considerăm că orice poet sau scriitor își are locul său în istoria literaturii române dar și în preferințele publicurilor care aleg să îl citească sau studieze.“ “Mai mult – se mai scrie în adresa semnată de ministrul Bogdan Gheorghiu –, opinăm că accesul la cultură și conservarea moștenirii culturale, garantate de Constituția României, reprezintă o parte integrantă din misiunea Ministerului Culturii.”
„Cenzura de orice fel este interzisă”
Pentru a lămuri statutul celor doi scriitori în istoria prezentă românească ne-am consultat cu un critic reprezentativ al României literare, Alex. Ștefănescu, cu directorul Teatrului Național din Iași, Cristian Hadji-Culea, și am solicitat o opinie a Academiei Române cât și una a membrului de Onoare al Academiei, artistul Eugen Mihăescu, fost ambasador al României la UNESCO.
Precizările au fost solicitate de noi după ce a apărut în spațiul public informația că, în urma unor reclamații abuzive, cei doi mari poeți ai închisorilor bolșevice au fost eliminați dintr-un program cultural difuzat online de Teatrul Național din Iași, în cadrul căruia artiștii Teatrului au recitat în Săptămâna Patimilor din nestematele compuse după gratii de foști deținuți politici anticomuniști. Aceasta ar fi un caz clar de cenzură de tip comunist, practică interzisă explicit de Articolul 30 din Constituția României: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă”.
Controversa rămâne însă nedescâlcită total. Blogul G4media anunța chiar în Săptămâna Mare că Institutul Elie Wiesel a cerut imperativ Ministerului Culturii să îl oblige pe directorul Teatrului Național din Iași, cunoscutul regizor Cristian Hadji-Culea, să îi elimine din program pe cei doi poeți marcanți ai literaturii interbelice și carcerale, sub acuză că ar fi fost legionari, un fals în cazul lui Crainic, ulterior revenind cu o nouă „listă neagră” de „interziși”. În materialul blogului este citat chiar ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cu afirmația „Eu i-am transmis clar domnului Hadjiculea (sic) ca problema să fie reglementată. Ce știu sigur e că primele două nume au fost eliminate.” Actul la care a fost incitat ministrul să participe este însă de-a dreptul ilegal și ar fi încălcat flagrant Constituția României.
Cristian Hadji-Culea, contactat de noi, ne-a asigurat însă că acest lucru nu s-a întâmplat și că, dacă au fost scoși de pe internet primii poeți din care s-a recitat, aceasta s-a petrecut doar pentru că urmează ca momentele artistice să fie introduse pe un DVD special. Cert e că de pe pagina de Facebook a Teatrului din Iași unde s-a difuzat recitalul intitulat „Speranța din spatele gratiilor” au dispărut, conform surselor noastre și comentariilor existente, înregistările cu două poezii: „Rugăciune pentru pace”, de Nichifor Crainic și „Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane”, poezie pentru care Radu Gyr a fost condamnat la moarte de către regimul de ocupație bolșevic. Numeroși utilizatori Facebook au reclamat abuzul și au cerut repunere filmărilor online. Hadji-Culea ne transmite însă că, deși intenționa să retragă filmările pentru DVD, „din cauza scandalului am hotărât să nu mai ștergem nimic”.
Un comunist sadea din Guvernul României comite „abuz de etnicitate”
Cu rang de secretar de stat, directorul Institutului, reclamagiul Alexandru Florian, care a incitat ministerul Culturii la încălcarea legii supreme, este probabil ultimul dinozaur comunist din Guvernul PNL al României, fiind el însuși un fost propagandist PCR și PSD și fiul unui adevărat comisar ideologic din perioada comunistă, Radu Florian. Personajul este atât de controversat încât a reușit să-și pună în cap atât comunitatea evreiască din România, ai cărei reprezentanți îl acuză de „abuz de etnicitate” evreiască, pentru a sublinia că doar după tată este evreu iar după mamă este maghiar, cât și alți colegi evrei și disidenți cunoscuți.
De exemplu, însuși Vladimir Tismăneanu, format în același creuzet cu Alexandru Florian, intră într-o polemică destul de dură cu cenzorul închipuit pe tema trecutului comunist al familiei acestuia, considerându-l pe „profesorul de socialism știintific Radu Florian drept unul dintre cei mai înfocați staliniști din anii '50”, participant la „orgiile ideologice staliniste”. „Radu Florian era un apologet al fundamentelor bolșevismului, nu trebuia să cânte osanale conjuncturale. El era un zelot pe lungă durată, cum s-a văzut și după 1989.” scrie Tismăneanu. Mircea Mihăieși îl cataloga și el nu prea măgulitor pe Alexandru Florian ca „fiul unuia dintre cele mai sinistre personaje din aparatul filozofiei de partid bolșevic” iar Gabriel Andreescu îl fixa pe Radu Florian ca un protejat al lui Leonte Răutu, considerat „dictatorul culturii române” în Raportul pe baza căruia președintele Traian Băsescu a condamnat comunismul drept un regim „ilegitim și criminal”.
„În ce-l privește pe Alexandru Florian – mai scrie disidentul Gabriel Andreescu - , el a urmat drumul deschis de tatăl său. Membru PCR de tânăr, asistent universitar la o catedră de socialism științific, a scris cărți în care a promovat clișeele cunoscute ale ideologiei comunismului triumfător și a făcut apologia lui Lenin. Nu a lipsit invitația adresată contemporanilor de a-l lua drept far pe Nicolae Ceaușescu”. Cu toate acestea, în 1989 Radu Florian apare ca comiliton al lui Ion Iliescu în conspirația care a dus la căderea lui Ceaușescu. Iliescu este azi inculpat pentru crime contra umanității în timpul evenimentelor din decembrie 1989, între altele și pentru că „a urmărit accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român”. După 1989, Alexandru Florian a fost tras de tatăl său în diverse funcții, până la înființarea Institutului al cărui sinecurist e, coabitând alături de Ion Iliescu, chiar fizic, birou lângă birou, în clădirea Institutului Social Democrat din strada Atena nr. 11. Acesta este straniul personaj care crede că poate dicta asupra valorilor naționale așa cum o făcea odinioară Leonte Răutu. Abuzul în funcție din motive de convingeri comuniste este strident.
Hadji-Culea contra-atacă
Opinia regizorului Cristian Hadji-Culea, fost președinte al TVR, este categorică, în acest sens: „Am înțeles iritarea celor care au aflat despre Mișcarea Legionară din școala comunistă. Cu atât mai mult a celor de rit mozaic cărora li s-a transmis de acasă dezgustul față de Mișcarea Legionară. Pentru dânșii am scris, în primul rând, textul introductiv pe FB. Nu e vina lor, ci a lipsei unei largi și oneste dezbateri despre Mișcarea Legionară ca și a unor studii despre valoarea și excepționalitatea poeziei create în închisorile comuniste. Unica mirare e faptul că d-l director al Institutului Elie Wiesel s-a adresat, ca pe vremuri, Ministerului și nu mie, cel unic responsabil de recital.”, ne-a comentat directorul Teatrului Național din Iași.
Ministerul Culturii îi dă dreptate directorului de la Teatrul “Vasile Alecsandri”. La întrebarea noastră explicită dacă există scriitori interziși în România ca pe vremea comunismului, între care s-ar afla și Radu Gyr și Nichifor Crainic, ministrul Bogdan Gheorghiu reiterează că „Teatrele din România au dreptul de a decide, în regim de management propriu, atât piesele puse în scenă cât și activitățile artistice, indiferent de mediile prin care acestea sunt difuzate sau promovate” asigurându-ne totodată că ministrul este împotriva oricărei forme de discriminare sau cenzură fiind „conștient că regimul comunist din țara noastră a comis abuzuri prin condamnările politice, religioase și ale elitei intelectuale românești, descurajând, astfel, libertatea de exprimare”.
Radu Gyr și-a ispășit pedeapsa și a pătimit 22 de ani de închisoare iar academicianul Nichifor Crainic, 15 ani de temniță. În 2018, la Centenarul României Mari, Nichifor Crainic și Radu Gyr au fost introduși de criticii literaturii române între primii pe “Lista Canonică a Celor 100 de Poeți ai României”.