Scandalul de la Mediu. Respirăm păcură sau particule de azbest

Ministrul Mediului, Costel Alexe, nu a mai avut încotro şi luni nu s-a mai putut ascunde nici după copacii plantaţi alături de alţi lideri ai partidului lui, nici după subiectul zile, coronavirusul şi a organizat conferinţa de presă promisă, despre poluarea masivă de 1 martie din Bucureşti. A fost însă un subiect pe care l-a expediat rapid, pe modelul: „Altă întrebare”.

„În ceea ce priveşte CET Grozăveşti, pentru că s-a vorbit foarte multe de activitatea CET Grozăveşti în ultima perioadă, a intrat în control pe data de 4 martie, controlul a fost finalizat pe 6, iar comisarii de mediu au aplicat o amendă de 100.000 de lei, pentru că CET nu a anunţat că foloseşte păcură, nu pentru că s-a folosit acest combustibil în exces”,

a spus Costel Alexe, ministrul Mediului. Pomenind deci CET Grozăveşti şi dându-ne nouă dreptate! Pentru că, înaintea lui Costel Alexe, evz.ro dezvăluise cine a fost poluatorul.

Şi am mai spus ceva, care ar trebui să atragă atenţia. Ceea ce şi domnul ministru a ocolit să spună la conferinţa de presă. Poluarea nu a început în noaptea de duminică spre luni, adică de pe 1 martie până pe 2. Ci cu câteva zile înainte, mai exact, la începutul week-end-ului, vineri, 28 februarie.

De ce este important acest amănunt?

Pentru că, dacă în noaptea de duminică spre luni nu s-ar fi ars o cantitate uriaşă, peste 60 de tone de păcură, din cele 280 arse în total şi dacă un fenomen meteorologic mai rar nu ar fi făcut ca aerul să nu se mişte deloc, să împrăştie particulele, nu s-ar fi ştiut nimic despre ce se petrecuse la CET Grozăveşti.

Unsprezece firme închise pentru că poluează

Întâmplarea cu CET-ul ne-a făcut să ne întrebăm dacă nu cumva, în Bucureşti, mai există locuri unde sănătatea oamenilor este pusă în pericol, fără măcar ca ei să ştie.

Ei bine, există astfel de locuri. Mulţi dintre noi trecem zilnic pe lângă ele. Unele sunt moştenite de la regimul trecut şi nu s-a luat nicio măsură pentru a fi anihilate. Altele sunt de dată recentă. Un profit gras, îi face pe unii patroni să ne otrăvească cu bună ştiinţă.

Numai anul trecut,  Garda de Mediu Bucureşti a efectuat peste o mie de controale. În urma acestora, comisarii au dat 135 de sancţiuni, în valoare totală de peste 2,2 milioane de lei. La 11 firme s-a sistat activitatea, întreprinderi mai ales din domeniul construcţiilor  şi al producţiei industriale.

Cine a pus cancer pe casă

Există materiale de construcţie care sunt nocive pentru organismul uman. Unele dintre ele, sunt adevărate bombe cu cea. Nu te doboară din prima, ci te otrăvesc lent. Unul dintre aceste materiale este şi azbestul.

S-a dovedit științific că expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar de până la 6 ori, dar și al cancerului căilor respiratorii superioare, al esofagului și al rinichiului, după inhalarea fibrelor microscopice degajate inclusiv de plăcile de azbociment folosite pe acoperișuri.

Extrem de promiţător la începutul anilor ’60, azbestul era amestecat cu betonul şi folosit la construirea clădirilor. De asemenea, plăcile de azbest, pentru că materialul, în afară de faptul că este uşor şi neporos, nici nu arde, era folosit şi la acoperişuri.

Numai că studii ulterioare au dovedit că inhalarea, timp mai îndelungat, a prafului de azbest, provoacă cancer.  „Ca urmare a cazurilor de îmbolnăvire profesională la această categorie de muncitori, a apărut Directiva Europeană 87/217/EEC, transpusă și în legislația românească  prin HG 124/2003.” precizează publicaţia „JustNews”.

Numai că legislaţia europeană, este ambiguă. În ce sens.  „Vânzarea și simpla ocupare ori utilizare a clădirilor care conțin azbest nu fac obiectul restricțiilor  stabilite de UE privind azbestul și articolele care conțin azbest, deși fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea azbestului sunt interzise”. – precizează aceeaşi publicaţie. Cu alte cuvinte, fiecare ţară îşi gestionează cum crede mai bine, ce face cu azbestul pe care l-a moştenit.

De ce am vorbit acum despre acest azbest? Pentru că la capătul Şoselei Berceni, există o întreprindere care are încă hale şi acoperiş care include şi acest material. Au fost construite prin anii 50, deci nimeni nu este vinovat că pereţii şi acoperişul conţin materialul periculos. Aşa se construia atunci. Numai că, există un pericol iminent.

Societatea CELPI SA, înființată în anul 1953 și privatizată în 1995, a funcționat în Berceni, pe Drumul Bercenarului nr.1, în apropierea Depoului Giurgiului al Societății de Transport București. În prezent, societatea – producător de prefabricate pentru sistemul energetic, respectiv structuri metalice sudate, bulonate, zincate și vopsite, suporți metalici pentru stații electrice, stâlpi metalici pentru linii electrice aeriene – a intrat în proces de lichidare, scrie site-ul justnews.ro.

Clădirile urmează ca în curând să fie demolate. Tocmai aici intervine problema.

Demolarea unor astfel de construcţii se face în condiţii speciale. Nu pur şi simplu vine un buldozer care dărâmă, un excavator încarcă în camioane şi molozul este aruncat cine ştie pe unde. O astfel de demolare implică şi costuri mai mari, pentru că oamenii care lucrează trebuie să aibă costume de protecţie, iar depozitarea nu se face la voia întâmplării. Aici comisarii de mediu ar trebui să fie atenți, să nu fie luați prin surprindere cum s-a întâmplat cu păcura din Grozăvești.

Molozul de la capătul şoselei Berceni trebuie transportat şi depozitat tocmai în judeţul Dâmboviţa, la firma „Vivani”, singura din zonă care deţine un depozit autorizat pentru astfel de materiale. Iar aceste operaţiuni, implică, desigur, costuri suplimentare. Pe care, aşa cum am spus, unii patroni nu vor să le suporte. Cu preţul sănătăţii locuitorilor din zonă, care, dacă nu se respectă normele de protecţie, vor inhala zilnic praf de azbest, până se va termina şantierul.