Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a depus plângere la DNA împotriva edilului, precum și oamenilor de afaceri Dragoș Vîlteanu și Ioannis Papalekas. Pentru ”refuzul de a aplica decizia instanţei de demolare a Cathedral Plaza”, Arhiepiscopia îi acuză de apartenență la un grup infracțional organizat.
Printr-un comunicat de presă, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) informează că a depus la DNA o plângere penală împotriva primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, a afaceriștilor Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas, precum și a unor funcționari din primărie, informează mediafax.ro.
În timp ce funcționarii publici sunt acuzați de abuz în serviciu și pentru că au prezentat informații false instanțelor de judecată, edilul și afaceriștii sunt acuzați de apartenență la un grup infracțional organizat, pentru ”refuzul de a pune în executare hotărârea judecătorească de desfiinţare a clădirii ilegale Cathedral Plaza şi de a proceda la demolarea imediată a acesteia şi la refacerea parcului public existent anterior”.
”Grupul infracţional urmăreşte cu consecvenţă obţinerea unui câştig material de circa 70 milioane euro, echivalent al valorii estimate a clădirii ilegale (conform informaţiilor din piaţă), prin menţinerea acesteia în fiinţă şi eventuala sa punere în funcţiune, astfel încât aceasta să poată fi valorificată ulterior”, consemnează reprezentanții ARCB în plângerea penală depusă la Direcția Națională Anticorupție, potrivit mediafax.ro.
Bănuit de tergiversare intenționată
ARCB precizează că primarul general al Capitalei era obligat să emită actul administrativ de demolare a construcției „ilegale” din vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif, ca urmare a sentinței civile 2520 din 28 iunie 2012 emisă de Tribunalul Dâmbovița. Numai că Sorin Oprescu nu a ar fi făcut decât un singur demers, cu o întârziere de 8 luni, prin care hotăra ”efectuarea unei expertize tehnice în vederea stabilirii modalităţilor de desfiinţare a construcţiei imobil de birouri Cathedral Plaza, estimarea costurilor şi determinarea impactului asupra clădirilor aflate în vecinătate”. Verdictul Tribunalului Dâmbovița a rămas definitiv în data de 23 ianuarie 2013, la Curtea de Apel Ploieşti care a decis, irevocabil, demolarea imobilului Cathedral Plaza şi readucerea terenului pe care a fost ridicată construcţia la destinaţia lui iniţială: PARC.
Acuzații de spălare de bani
Reprezentanții Arhiepiscopiei mai susțin că afaceriștii Ioannis Papalekas şi Dragoş Bîlteanu ar fi creat un circuit financiar funcţional, în paralel, la Bucureşti şi la Nicosia, prin care banii de la SIF-urile româneşti ar fi fost spălaţi prin SIF-uri cipriote şi reinvestiţi în proiecte imobiliare din România. Totodată la grupare ar fi aderat persoane influente, din diverse sfere ale vieții sociale, care ar fi contribuit la obținerea autorizației ilegale de construcție, precum și la blocarea demolării acesteia. Totul ar fi fost făcut în beneficiul firmei Millennium Building Development SRL (MBD). “Pentru a-şi asigura succesul operaţiunilor de blocare a desfiinţării construcţiei, Primarul Oprescu şi MBD au făcut chiar şi o rocadă a avocaţilor, fiecare punând la dispoziţia celuilalt casele de avocatură cu care lucrau anterior. De asemenea, acest grup face tot posibilul pentru ca autoritatea competentă să nu emită decizia de demolare şi operaţiunile administrative, pentru care există titlu executoriu şi dosar de executare silită”, mai spune Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti, citată de mediafax.ro.
Cine plătește pentru demolare?
Primarul Sorin Oprescu a fost somat în data de 17 septembrie 2013, prin executor judecătoresc, să emită în termen de 10 zile decizia de demolare a imobilului Cathedral Plaza, precum și să plătească reclamanților 7.688 de lei, cu titlul de cheltuieli de executare silită. Cum termenul nu a fost respectat, edilul a mai primit o somație similară în data de 17 octombrie, prilej cu care Sorin Oprescu a declarat că judecătorii nu au precizat cine trebuie să suporte costurile demolării (17-18 milioane de euro), precizând că oricum banii necesari desființării imobilului nu sunt cuprinși în bugetul instituției pe care o conduce.