Evenimentul Zilei > International > Scandalul „bani contra amendamente”. Percheziții în cazul austriacului Strasser
Scandalul „bani contra amendamente”. Percheziții în cazul austriacului Strasser

Scandalul „bani contra amendamente”. Percheziții în cazul austriacului Strasser

Autoritățile austriece se mișcă rapid în ancheta declanșată împotriva fostului europarlamentar Ernst Strasser, suspectat de corupție, într-un caz în care mai este implicat românul Adrian Severin. Parchetul anticorupţie austriac a efectuat deja mai multe percheziţii în cadrul anchetei ce îl vizează pe Strasser, suspectat că a acceptat să depună amendamente legislative în Parlamentul European în schimbul banilor oferiți de reprezentanții unei firme de lobby, în fapt - ziariști ai publicației britanice Sunday Times.

Parchetul anticorupţie austriac a efectuat, ieri și azi, mai multe percheziţii în cadrul anchetei împotriva fostului europarlamentar Ernst Strasser. Potrivit unei ştiri difuzate de o televiziune din Austria, au fost confiscate documente şi suporturi de stocare a datelor, iar materialele sunt verificate de către parchetul anticorupţie. Luni a fost interogat însuşi Strasser, fost ministru de Interne al Austriei. El neagă acuzaţia de corupţie şi susţine că vroia să-i demaşte pe presupuşii săi parteneri de afaceri.
Austriacul a căzut în plasa întinsă de întinsă de ziariştii de la Sunday Times care se dădeau drept lobby-işti. Aceeași soartă au avut-o solvenul Zoran Thaler şi românul Adrian Severin, adaugă AFP. Cei trei foşti miniştri sunt acuzaţi că au acceptat să depună amendamente cerute de falșii lobby-iști, în schimbul unor remuneraţii ce mergeau până la 100.000 euro.

Negând orice conduită nepotrivită, Strasser, membru al grupului popular european, şi-a prezentat demisia din Parlamentul European la 20 martie după ce publicaţia britanică Sunday Times dezvăluise cazul. Zoran Thaler (conservator) a demisionat, şi el, după dezvăluiri, în timp ce Adrian Severin a refuzat să își dea demisia, dar a fost exclus din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European.
Săptămâma trecută, DNA s-a autosesizat în cazul lui Severin. „Procurorii DNA au luat act de aspectele semnalate de mass-media din România, dar şi de presa internaţională şi au decis să se sesizeze din oficiu şi să efectueze verificări privind posibila săvârşire a unor fapte de corupţie de către Adrian Severin, membru al Parlamentului European”, a anunțat instituția.
Cine conduce ancheta la Bruxelles
La Bruxelles există deocamdată un diferend în privinţa autorităţii care ar trebui să deruleze ancheta ce îi vizează pe europarlamentarii suspectaţi de corupţie. Parlamentul European (PE) şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au anunţat în paralel declanşarea unor anchete, iar firma de pază angajată de PE a blocat deja accesul la birourile celor trei. 

Luni, notează Agerpres, OLAF a reafirmat că derularea investigaţiei privind acuzaţiile apărute în Sunday Times intră în atribuţiile sale. OLAF a evaluat informaţiile apărute în 20 martie în publicaţia britanică şi cele primite din alte surse şi a decis deja să lanseze o investigaţie oficială. În cadrul investigaţiei, anchetatorii OLAF au încercat în 22 martie să adune probe din birourile celor 3 eurodeputaţi implicaţi. Aşa cum prevede legislaţia în vigoare, anchetatorii s-au prezentat personal la autorităţile de resort ale PE şi şi-au anunţat intenţia de a face o inspecţie imediată în birourile celor trei eurodeputaţi.

Autorităţile PE au refuzat însă accesul inspectorilor OLAF în birourile respective şi au cerut sigilarea acestora de către personalul de securitate al PE. Parlamentul European a informat apoi OLAF că va iniţia o consultare internă pentru a evalua cererea OLAF. În 24 martie, OLAF a primit un răspuns scris de la preşedintele PE, Jerzy Buzek, în care se menţiona că nu este de acord cu investigaţia OLAF în birourile PE şi se cerea o explicaţie suplimentară asupra competenţelor OLAF de a investiga cazul.

Drept răspuns, OLAF a trimis Parlamentului o justificare oficială în 25 martie. Potrivit acestui răspuns, anchetele OLAF sunt realizate pe baza competenţelor definite de articolul 325 al Tratatului privind funcţionarea UE şi de regulamentul 1073 din 1999 al PE şi al Consiliului. Regulamentul prevede că obiectivele anchetelor OLAF sunt „combaterea fraudei, corupţiei şi a altor activităţi ilegale ce afectează interesele financiare ale Comunităţii Europene” şi „investigarea faptelor grave privitoare la desfăşurarea activităţilor profesionale ce pot constitui încălcarea obligaţiei – cu probabilitatea de a duce la proceduri disciplinare şi, în cazuri adecvate, la proceduri penale – încălcarea similară a obligaţiilor membrilor instituţiilor”.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.