Obiceiuri și tradiții la Sărbătorile pe rit vechi. Pe 13 ianuarie se intră în noul an

Sărbătorile pe rit vechi aduc în casele celor care le țin tradiții și obiceiuri străvechi. Aprinderea stejarului, fasolea bătută, dar și fânul de sub masă. Toate fac parte din vechile tradiții.

În aceste zile, cei care petrec Sărbătorile pe rit vechi sunt în pline pregătiri. Crăciunul tocmai a trecut, dar urmează Revelionul și celelalte sărbători. De Crăciun, cei peste 1 milion de români care sunt per it vechi au aprins un lemn de stejar în curtea bisericii după slujbă. Se spune că focul este cel care îi purifică pe cei prezenți la ritual și le dă putere, iar răul de peste an dispare.

De asemenea, se mai spune că dacă flăcările sunt mari și ies scântei înseamnă că noul an va fi unul bogat. După ce acest ritual se finalizează, oamenii mănâncă fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă. Apoi, toți cei care au particpat merg la colindat. După ce se întorc de la colindat, credincioșii se așează la masa după ce răsare prima stea pe cer.

Se spune că prima stea este cea după care s-au călăuzit magii atunci când au mers să îl vadă pe Iisus Hristos. Pe masa din Ajunul Crăciunului pe rit vechi există anumite produse care sunt nelipsite.

Avertisment teribil: Rusia pregătește acte violente și sabotaje în Europa

Doliu la Hollywood. A murit un actor faimos din „Titanic” și „Stăpânul Inelelor”

12 feluri de mâncare pentru sărbătorile pe rit vechi

Sursa foto: Dreamstime.com

Nu mai puțin de 12 feluri de mâncare sunt pregătite, numărul fiind stabilit de cel al apostolilor Mântuitorului. Printre aceste feluri se vor găsi compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă și sarmalele de post cu hribi.

Iar în ziua de Crăciun, au existat alte preparate tradiționale care au fost puse pe mesele bogate. Piftie făcută după o rețetă special, care se numete haladet, Tăieței fierți în supă de pui, colțunași cu brânză sunt doart câteva dintre ele. Sub fața de masa de Crăciun se pun bani și fân. Aceste obiecte se păstrează acolo până se sărbătorește boboteaza, adică pe 19 ianuarie.

Tot în această perioadă, gospodinele mai pregătesc ceva: ajunel. Este vorba despre colaci mici care sunt legați cu ață alături de câteva flori de busuioc și sunt așezate la icoană. Acestea se păstrează acolo până la Sfântul Gheorghe. Atunci aceste preperate sunt date animalelor pentru a fi mâncate cu scopul de a le feri de boli restul anului.