Sfântul Mucenic Haralambie, pomenit în calendarul creştin ortodox la 10 februarie, a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever (193-211) şi a suferit moarte martirică în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de acesta.
În timpul primei perioade a lui Septimiu Sever la conducerea imperiului, după câţiva ani de linişte pentru creştini, persecuţia împotriva lor a izbucnit violent.
Sfântul Haralambie este unul dintre cei mai vârstnici mucenici dintre cei cunoscuţi de Biserică, avea 113 ani atunci când a fost chinuit pentru credinţa în Hristos. A fost episcop al cetăţii Magnezia din Asia Mică şi şi-a închinat viaţa lui Hristos şi îndrumării credincioşilor.
Prin fapta şi cuvântul său a adus mulţi păgâni la creştinism, motiv pentru care a atras mânia prigonitorilor. În ciuda vârstei înaintate, Sfântul Haralambie a fost arestat, torturat şi în final condamnat la moarte prin decapitare.
Şi-a dat însă sufletul său în mâinile lui Dumnezeu înainte de a fi lovit cu sabia, iar ostașii însărcinați cu execuția au spus că acesta a murit fără tăiere de sabie.
Sfântul Haralambie a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. În timpul rugăciunii dinainte de moarte, cerurile s-au deschis și sfântul a văzut pe Hristos și pe îngerii săi. Sfântul Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu să aibă grijă de locul unde vor rămâne moaștele sale, că acel loc să nu sufere niciodată de foame și de boli. Domnul i-a promis că o să-i îndeplinească dorințele și S-a ridicat la cer împreună cu sufletul martirului Haralambie. A murit înainte de a fi executat.
Capul Sfântului Haralambie se păstrează la Mănăstrirea Sfântul Ștefan din Meteora. În biserica Mănăstirii Miclauseni, din Iași, se află moaștele a treizeci de sfinți, printre care și ale Sfântului Haralambie. Părticele din moaștele sale sunt prezente la Mănăstirea Râșcă, la Catedrala episcopală din Galați, la bisericile Sfântul Dumitru (Poștă), Sfinții Arhangheli (Oțelari), Sfântul Stelian (Lucaci) din București.
Sfântul Haralambie este cunoscut ca fiind apărător de ciumă și de foamete. Confirmarea o găsim în Acatistul închinat lui: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete!“.
Tradiții și obiceiuri
În unele zone ale țării în ziua Sfântului Haralambie oamenii cer preotului să facă agheazmă la biserică. Cei care beau această agheasmă și au credință se pot vindeca de diverse boli.
De asemenea, se mai foloseşte la stropitul gospodăriilor al vitelor şi al pomilor. Oamenii obişnuiesc să ducă la biserică în această zi colivă şi colaci, pentru a fi sfinţite de preot. Apoi acestea se împart persoanelor bolnave.
Tot de Sfântul Haralambie se fac pomeni pentru cei care au avut o moarte grea. Se spune că dacă plouă în această zi, ploaia va ține mult timp.
În unele regiuni ale ţării, femeile fac un colăcel, îl rup în patru şi le aruncă spre cele patru puncte cardinale pentru a alunga duhurile şi spiritele rele departe de casă.