Asistenţa financiară a UE şi FMI salvează băncile irlandeze şi susţine bugetul greu încercat de criză, dar grăbeşte sfârşitul guvernului de la Dublin, acuzat că "a îngenuncheat" ţara.
La o noapte după ce Dublinul a clacat în faţa crizei şi a solicitat asistenţa financiară a UE pentru a preveni prăbuşirea băncilor şi pentru a reduce costurile de creditare, guvernul premierului liberal Brian Cowen a devenit, ieri, ţinta tuturor frustrărilor şi criticilor irlandeze. Editorialele sumbre şi titlurile tabloide, care învinuiau guvernul şi deplângeau "umilirea" ţării în faţa "birocraţilor nealeşi" ce vor conduce Irlanda de la Bruxelles, sunt însă cea mai mică dintre problemele lui Cowen.
Partenerii liberalilor din guvern, Verzii, au cerut alegeri anticipate la începutul lui 2011, iar independenţii din parlament ameninţă să-şi retragă sprijinul acordat executivului chiar mai devreme, ceea ce ar pune în pericol adoptarea bugetului de austeritate, programată pentru 7 decembrie. Din opoziţie, Partidul Laburist şi Fine Gael au cerut la rândul lor declanşarea imediată a alegerilor anticipate, în vreme ce un mic grup de protestatari s-a ciocnit cu poliţia în încercarea de a pătrunde în clădirea guvernului, potrivit Reuters.
Austeritate înainte de toate
Ne puteți urmări și pe Google News
Irlanda va primi de la UE şi FMI până la 80-90 de miliarde de euro pentru a-şi susţine băncile lipsite de finanţare şi bugetul greu lovit de criza financiară. Mare parte din băncile irlandeze, aflate la un pas de prăbuşire după politica împumuturilor riscante practicată în timpul boomului imobiliar din anii trecuţi, au fost naţionalizate, cu costuri care au ridicat deficitul bugetar la un neverosimil 32% din PIB.
În schimbul împrumutului, Irlanda se va angaja într-un vast program de restructurare a sectorului bancar. În paralel, guvernul va prezenta un pachet de austeritate în valoare totală de 15 miliarde de euro. Detaliile acestuia - reduceri ale beneficiilor sociale, reducerea salariului minim, creşterea unor taxe şi a bazei de impozitare, dar şi concedierea a 28.000 de angajaţi din sectorul public - sunt dramatice, într-o ţară în care şomajul se află deja la 14%, PIB-ul s-a prăbuşit cu 7% anul trecut, iar tinerii încep să emigreze.
Pentru unii, cea mai neplăcută parte a ajutorului extern o reprezintă împumutul bilateral de 8 miliarde de euro promis de Marea Britanie, ale cărei bănci sunt în mod direct expuse la datoriile suratelor irlandeze.
Oficialii de la Dublin au asigurat că faimoasa taxă corporatistă de 12,5%, care a atras investitorii străini în Irlanda, nu face obiectul discuţiilor. Este însă doar opinia guvernului irlandez, reprezentanţii Comisiei Europene, dar şi cei din Germania sau Franţa fiind de părere că taxa trebuie să crească.
Portugalia îşi ţine respiraţia
După ce a crescut mulţumită veştilor privind salvarea Irlandei, moneda euro a scăzut iarăşi, ieri, pe fondul incertitudinii politice de la Dublin, care ar putea amâna adoptarea bugetului şi chiar primirea primei tranşe financiare, programată pentru ianuarie.
Analiştii au avertizat că instabilitatea pieţelor şi menţinerea costurilor crescute de creditare ar putea face din Portugalia următoarea candidată la asistenţa financiară a UE. Deocamdată, premierul Jose Socrates a reiterat ceea ce spunea şi omolgul său irlandez în urmă cu doar o săptămână: "Portugalia nu are nevoie de ajutor!".
Recomandările noastre
