Salariul de mamă, identic în primul an

Salariul de mamă, identic în primul an

Un proiect de lege care elimină discriminarea la modul de calcul al indemnizației pentru mame a trecut de Senat. Camera Deputaților este for decizional.

Un proiect de lege care elimină o prevedere discriminatorie privind modul de calcul al indemnizației pentru mame a trecut de Senat și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților care va fi și for decizional în acest caz.

Indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani este, în acest moment, de 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, potrivit Ordonanței 111 din 2010. Cuantumul acesteia este de minimum 600 de lei și maximum 3.400 de lei, în cazul în care părintele optează pentru a sta acasă un an pentru a-și crește copilul și maximum 1.200 de lei pe lună, dacă a optat pentru doi ani.

Inițiatorii proiectului de lege menționat mai sus arată, în expunerea de motive, că atât mamele, cât și tații care aleg să stea acasă doi ani primesc în mod discriminatoriu maximum 1.200 de lei pe lună, atât în primul an, cât și în al doilea an și cer ca plafonul să fie ridicat la 3.400 de lei pe lună în primul an, la fel ca și la cei care stau doar un an acasă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pentru anul al doilea, indemnizația lunară ar urma să rămână la fel – maximum 1.200 de lei.

Opțiunea pentru un an sau doi trebuie eliminată

Mai mult decât atât, spune senatorul PNL Mariana Câmpeanu, părinții nu ar mai trebui siliți de stat să opteze între un an sau doi. „Fiecare să stea atât cât consideră; trei luni, cinci luni, doi ani”, explică Mariana Câmpeanu.

Plafonarea indemnizațiilor pentru mame, inițiată pe vremea Guvernului Boc sub adăpostul crizei, nu a fost de natură să stimuleze natalitatea aflată pe o pantă descendentă. Astfel, dacă în 1990 se nășteau 314.000 de copii, în 2013 s-a atins un minimum istoric de 180.000, cel mai mic număr de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. „Nu doar că natalitatea e scăzută în România, ci a atins o limită critică”, apreciază Mariana Câmpeanu. Chiar și puțini, copiii României nu au loc în creșe și grădinițe. Cu atât mai mult statul nu ar trebui să oblige părinții să opteze, conchide

Un copil din 10 are loc în creșe

Chiar dacă durata concediului de creștere a copilului este cea mai mare din Uniunea Europeană, după ce acesta se termină, părinții nu au unde să-și lase copiii cât timp sunt la serviciu. Potrivit unei statistici INS, în 2013 s-au născut 180.000 de copii, dar numărul locurilor în creșele publice era de 17.009 la care se adău gau alte 416 locuri în privat în același timp ce numărul copiilor înscriși în creșe era de 18.180 în sistemul public și 371 în sistemul privat.