Moartea şi impozitele sunt singurele lucruri sigure, a spus odată un om luminat. Dar şi hrana proastă este un lucru sigur în România. Se pare că apocalipsa vine prin alimentara şi supermarket, dar nu ştim dacă este pedeapsă divină sau umană.
După cum au descoperit jurnaliştii de la Evenimentul Zilei, serviţi "Otrava din paharul românului: "Tării contrafăcute cu lichid de parbriz şi spirt" ori "Vinul care nu a văzut niciun bob de strugure". Sau dacă vă place, luaţi nişte "Chimicale din bere care îţi pot distruge sănătatea". Ca atare avem deja "TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre". După băutură, dacă doriţi, serviţi "Mezelurile, în topul bombelor alimentare". Se poate spune ca avem parte azi, în România de "Bombele alimentare de pe masa românilor: Azi, cafeaua".
Toate titlurile de mai sus sunt ale unor articole publicate de jurnaliştii Evenimentului Zilei. Jurnaliştii au îndeplinit un serviciu public, au descoperit falsurile alimentare, în timp ce autorităţile publice descoperă adesea, frumos, în nişte pieţe, nişte ţărani, ca să dea bine la public. Sau prezintă recordurile cantitative: tone la hectar sau zeci de milioane de euro înghiţite. Cu ce efect în calitatea hranei românilor, nimeni nu se întreabă. Înşelătoria este pe faţă, ce fac autorităţile? Pericole nebănuite ne pândesc la tot pasul în produsele pe care ni le oferă lanţul alimentar în Romania: agricultura industrială, industria alimentară, comercianţii.
Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, ANSVSA ar trebuie să lucreze în cadrul unui program naţional dedicat alimentaţiei sănătoase. Pentru ca românii să nu moară mai repede, să nu îşi lase familiile în doliu prea devreme. Autorităţile să îşi facă treaba, să verifice ca operatorii din industria alimentară să producă hrană curată.
Comercianţii au răspunderea lor. Trebuie ca etichetele de pe produse să reflecte adevărul, conţinutul produsului alimentar. Aici Protecţia Consumatorului poate interveni pentru că este vorba de publicitate înşelătoare. Noi consumatorii nu avem laboratoare şi nici resurse să găsim aditivii care cică nu sunt folosiţi, coloranţii naturali care cică nu sunt adăugaţi, conservanţii, etc. Noi consumatorii putem milita pentru întoarcerea la ţăran, la agricultura durabilă, care nu poluează. Întoarcerea la hrană sănătoasă Dacă agri-business-ul ne otrăveşte, ce ne-ar rămâne de făcut şi am putea face. Să mâncăm acasă, să mâncăm gătit, să mâncăm produse locale, să mâncăm fructe, legume şi carne şi lapte de-ale noastre. Pentru că mâncând acasă, reunim familia în jurul mesei, ceea ce dă valoare socială şi culturală vieţii noastre. Gătind în casă, ne întâlnim cu prietenii, ne bucurăm de plăcerea gătitului, facem schimb de reţete. Putem găti sănătos folosind legume şi fructe de sezon, care sunt proaspete, nu bandajate să reziste săptămâni.
Folosind legume şi fructe locale, contribuim la economia noastră românească, locală, pentru că ele parcurg distanţe scurte şi scad poluarea. Avem deci un răspuns, filosofia Slow Food.
- Soluţii la otrăvurile din alimente: abonamente la ţărani sau bio din magazin