Știrea care a făcut înconjurul planetei că o platformă de filme de nivelul HBO a decis retragerea de la vizionare a peliculei “Pe aripile vântului” a pus în umbră până și protestele din SUA. Lumea a rămas înmărmurită cum un film premiat și răspremiat, un film de marcă pentru cinematografia mondială poate fi interzis la peste 81 de ani de când a apărut! Motivația își are cu siguranță rădăcinile în protestele care au loc în orașele americane!

Da, filmul este despre o poveste din sudul american în vremuri când sclavagismul era o realitate a societății americane. Dar filmul nu face o apologie nici sclavagismului și nici rasismului. Dar nu doar „Pe aripile vântului” a fost retras. Citeam că și alte platforme au luat măsuri similare. Netflix, BBC iPlayer și BritBox au anunțat în același timp că au scos din lista de seriale Little Britain, ca urmare a criticilor față de unele personaje din serial. Netflix a mai renunțat și la comedia Fly With Me. Explicația cu privire la renunțarea la Little Britain a fost aceea că „vremurile s-au schimbat” de când a fost realizat show-ul. Ambele seriale portretizează personaje de diferite etnii.

Negarea trecutului sau rescrierea istoriei nu este invenția haștagilor contemporani, ci a fost practicată încă din antichitate și evul mediu. Pedeapsa cea mai mare pe care un învingător i-o putea aplica celui învins era să-l șteargă din istorie. Cronicile vremurilor erau modificate în asemenea fel încât cel învins să dispară. Istoria era siluită din dorința celui mai puternic.

Pe acest model, mâine, vor trebui interzise “Spartacus” pentru că e despre sclavi sau filmele western pentru că jenează indienii sau filmele despre al Doilea Război Mondial pentru că îl arată pe Hitler.

Se interzic filme, sunt reevaluate monumentele unor iluștri reprezentanți ai istoriei popoarelor. La Londra era vizată statuia lui Churchill, iar în SUA statuia lui Cristofor Columb din Boston a fost decapitată. De atunci, însă, alte statui au fost și ele luate la țintă.

Trăim în vremea grupurilor mici, dar gălăgioase. În fapt, cercetătorii spun că un grup de 100 de agitatori hotărâți pot obține orice concesie socială sau politică. Tot ei spun că nici politicienii și nici societatea nu este dispusă să-și apere valorile tradiționale. Marea masă a cetățenilor tace în vreme ce se pun între paranteze momente ale istoriei sau tradiții de secole!

În numele progresului dispar cărți din biblioteci, filme, statui, obiceiuri! În loc să învățăm din trecut și să facem lumea un loc mai bun pentru noi toți, un loc fără rasism, fără xenofobie, fără discriminare, acceptăm să ne lăsăm târâți în „revoluții culturale” impuse de niște grupuri gălăgioase, pe modelul revoluțiilor de acest fel din perioada regimurilor comuniste. Asta este noua lume în care vrem să trăim? Eu nu cred în acest drum.

Aceste răfuieli nu sunt specifice doar Americii. Avem și noi neomarxiștii noștri, „revoluționari usr-iști” cu portavoce în mână și cu discursul înfierat de ură și de protest la adresa tradițiilor și ordinii sociale așa cum o cunoaștem noi cu toții. Avem și noi scandalagii noștri care spun că familia tradițională este ceva perimat și trebuie înlocuit rapid cu altceva. Au sugerat traiul în grup. Tot partidul tinerilor neomarxiști ne explică cum religia si biserica sunt valori ale trecutului care doar ne opresc din dezvoltare. Tot ei atacă hotărâți proprietatea privată și rațiunea existenței ei.

Când îi aud, mă întreb adesea cine mai suntem noi? De frica unor gălăgioși cu portavoce ajungem să îmbrățișăm o „revoluția culturală” maoistă? Pe logica acestor tineri înfierbântați, vom ajunge să ne denigrăm istoria, să ne denigrăm credința sau valorile în care credem? Atunci, cine mai suntem noi, dacă vom fi goliți de conținut?

Criza coronavirus va trece. O să repunem cumva economia pe picioare. O să dăm un nou imbold Uniunii Europene care trebuie să învețe și să nu mai repete greșelile pe care le-a făcut. Și noi va trebui să spunem Să spunem NU rescrierii istoriei, negării tradițiilor și a valorilor noastre și să nu plecăm capul în fața niciunui haștagist. Pentru că nu avem de ce!