„Crucea lui Iisus începe deodată cu Nașterea Lui. Răsunetul tuturor oamenilor mari ai lumii le-a încetat odată cu zilele lor; și cine se mai gândește să moară pentru faima lor postumă. În jurul multora s-a făcut mult mai multă gălăgie ca în jurul lui Iisus; dar, după mii de ani, iată că numai în jurul lui Iisus își pun oamenii și astăzi problema pe viață și pe moarte, ca în primele zile. Numai Cineva mai viu decât oamenii și care e cu adevărat un Ideal nemincinos al omului poate înteți lupta aceasta permanentă între oameni. Și astăzi, ca în ziua Nașterii Sale, unii-L iubesc și alții-L urăsc. Oamenii sunt antrenați: unii într-o patimă pentru patimile Lui, iar alții într-o patimă pentru Misiunea Lui!” -Părintele Dumitru Stăniloae
Ceasul 9 al răsăritului, zi-prag de 24 decembrie, Ajun ce vestește Nașterea Domnului. Inimile bat în sincron cu emoția sufletelor ce răzbat dincolo de cele lumești.
DAR. Dar în acest an parcă e o strălucire adăugată Stelei vestitoare, bucuria se înmulțește.
Bisericuța Brătienilor „Adormirea Maicii Domnului”(loc.Belciugatele) e arhiplină, „copilași” de toate vârstele (...) privesc emoționați când spre Altar, când spre ușile bisericii. Vestirea Domnului din acest an are, însă, păstori și îngerași noi-vestitori: „Symbol”, minunată familie în duh, nu doar un cor magistral.
Au sosit mult așteptații colindători! Părintele paroh Cristian Năstase este și dumnealui Unul cu sufletele corului mult așteptat. Este părintele, cum se spune, de Acolo, din întreg. Chipuri și ochi senini văd, în care Dumnezeu a imprimat parcă, prin misiunea ce o au, din lumina Cerurilor înalte.
Strașnică misiune, solemnă, sublimă, dar și grea la răstimp de...timpuri.
Să ne fim Crăciun, să ne fim colind!
Prin lucrarea sa, Corul „Symbol” face cunoscute în țară, dar și peste frontiere, creația, moștenirea culturală națională, atât cea laică de înaltă clasă, cât și cea religioasă, „ ultima, mult subestimată, precum și contribuie la înălțarea spirituală a auditorului și la retușarea imaginii despre copiii României”( obiective precizate în statutul corului) .
Vocile de rai ale româncuțelor din „Symbol”, portul popular ce ne traversează din veac în veac și din ungher în ungher de Românie, totul sub oblăduirea diafană a doamnei Conferențiar univ. dr. Luminița Guțanu Stoian, au purtat sufletele din bisericuță în ieslea Betleemului plămăditor de istorie și născător de mântuire.
Voi re-așeza aici, pentru aducere aminte și pentru o mai profundă cunoaștere din partea cititorilor un prea-succint istoric al Corului Symbol, așa cum ne este răsfoită „viețuirea” sa, de la înființare, pe pagina de site a instituției.
Corul ”Symbol”
Am specificat: „prea-succint” pentru că „Symbol” a atins de multă vreme un colos de evenimente, de premii obținute pe podiumuri internaționale înalte. Și, mai ales, a atins miez de inimi, a ostoit doruri și a înălțat cugete prin vocile, cuvântul și energia vindecătoare a cântului.
Corul „Symbol” a fost înfiinţat la data de 18 septembrie 1990 de către domnul profesor Jean Lupu, cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, aducând o notă de unicitate în peisajul muzicii corale româneşti. Membrii corului sunt cu toţii solfegişti, cu credinţă în Dumnezeu. Corul a cântat pe scenele Sălii Palatului, Radiodifuziunii Române, Ateneului Român, a Operei Naţionale, Universităţii Naţionale de Muzică, Palatului Parlamentului, Palatului Cotroceni, Uniunii Compozitorilor, diferitelor universităţi, precum şi în numeroase catedrale şi biserici din capitală şi din ţară.
Se cuvine a evidenţia faptul că Filarmonica „George Enescu” include în fiecare stagiune a sa cel puţin un concert al corului „Symbol”, in prezent numărând peste 60 spectacole pe această prestigioasă scenă. A obţinut numeroase trofee şi a participat la festivaluri europene şi naţionale.
“Vocile îngerilor”
Corul „Symbol” a imprimat în Kardex, la radio, peste 100 de lucrări corale şi a realizat 18 discuri, dintre care 4 CD-uri însoţite de casete audio. Există, de asemenea, 1 casetă video filmată la mănăstirile din jurul Bucureştiului – “Vocile îngerilor” (1992).
Corului „Symbol” i-a fost dedicată, în 1994, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, scrisă pentru voci egale de către compozitorul Dumitru D. Stancu şi cântată pentru prima oară la Cenaclul Uniunii Compozitorilor.
În noiembrie 1995 şi noiembrie 2000, la marile spectacole aniversare, atât corului „Symbol”, cât şi profesorului Jean Lupu le-au fost acordate diplome din partea Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor şi Asociaţiei Naţionale Corale.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a dat cu aceste ocazii câte o „Gramată Patriarhală”, iar Preafericitul Patriarh Daniel a acordat corului Diploma “Sf. Apostol Andrei – ocrotitorul României”, iar parintelui diacon prof. Jean Lupu Ordinul „Sf. Imparati Constantin si Elena” cu Cruce Patriarhala , încununare a celor peste 20 de ani de slujire a muzicii şi a lui Dumnezeu.
„Prin muzică spre Dumnezeu”
La aniversarea unui deceniu de rodnică activitate în slujba artei, corului „Symbol” i-a fost dedicată cartea monografică „Prin muzică spre Dumnezeu” sub semnătura doamnei Doina Popa-Scurtu.>>
Reven acum la mirarea și taina colindelor din bisericuța cea veche. Priveam chipurile sufletelor din bisericuță, aliniate parcă de la cord la cord, în șirag de taină, cu fiecare cuvânt, notă, floricică, ton înalt sau adâncit.
Și, uitați așa, pentru câteva ceasuri, timpul s-a frânt în loc, aducându-ne pe toți laolaltă, dincolo de toate cele care ne despărțeau sau diferențiau ca oameni, într-un Întreg.
Un Tot care avea drept sămânță pe Însuși Hristos Prunc.
Îl sărbătorește omenirea pe Același Dumnezeu care va urma Voia Tatălui și se va răstigni pentru om, pentru noi toți cei care și Atunci, dar și Azi considerăm că Îl primim, că Îi onorăm sosirea, nașterea din Fecioară Maria, Maicuța dragă, dar...dar...ne dezicem de El și Îl răstignim în fiecare a doua clipă, prin faptă, prin gând ascuns, prin cuvânt nedrămuit și simțăminte nelăsate să curgă curat și în adevăr.
Să ne FIM, zic.
Să ne fim colind, să ne fim unii altora scară, izvor, mângâiere, daltă, tot ce poate fi Cărare spre Împărăție, către mântuire.
Cred că acesta este Rostul zilelor de Crăciun, ca pe lângă daruri și mese îmbelșugate, să ne AMINTIM.
Să ne amintim, ascultând sfintele colinde cu inima, nu numai cu urechea, cine suntem, de ce și pentru ce anume, Cine este Pruncul datorită Căruia am dobândit aceasta Sărbătoare și către ce anume ni se îndreaptă ființarea.
Închei aducând în amintire pe Părintele Arsenie Boca, Bătrânul sfânt inimii mele ce îndemna la a nu da uitării să fim „fiii și fiicele Învierii”.
Aducând cuvântului Părintelui în Acum-ul nostru, aș spune: să nu uităm a fi nici „ fii și fiicele Nașterii Domnului”.
<< Un OM NOU se naște „Carele pentru noi, oamenii...s-a facut om.”
Unii suntem în Destinul lui Iisus, alții fără destin, fără sens.
Cu Iisus se naște și explicația omului și explicația lumii.>> Părintele Arsenie Boca, 25 decembrie 1949, Prislop
BUCURIE!
Irina-Petra