Să mai spună cineva că în România Lupta împotriva corupției e altceva decît o răfuială politico- mafiotă! Azi: Cazul Horia Georgescu

În numărul de vineri spre sîmbătă am reprodus o fotografie de grup a şefilor principalelor instituţii de forţă dinainte de alegerile parlamentare, făcută la finele unei reuniuni de la Braşov şi în prefaţa unei sindrofii.

 Sub titlul Codruţa Kovesi şi-a executat pe mai toţi foştii colegi din instituţiile de forţă. Au mai rămas cîţiva în picioare. Cine va urma?, textul însoţitor arăta că toţi cei din fotografie au fost între timp scoşi din joc de DNA condusă de Codruţa Kovesi prin întocmirea unui dosar penal de abuz în serviciu. După cum remarcam, toţi, fără excepție, n-au fost acuzaţi de îmbogăţire prin afaceri de corupţie, într-un cuvînt, prin jefuirea avuţiei naţionale, ci de o infracţiune definită confuz în Codul Penal şi, prin asta, pretabilă interpretării abuzive.

DNA e una dintre instituţiile cele mai răzgîiate de toate regimurile, inclusiv de cel numit al lui Victor Ponta. Acestui Departament al Parchetului General i s-au satisfăcut toate toanele, din credinţa că România îmbogăţiţilor prin jefuirea bogăţiei naţionale avea nevoie de o Unitate de elită care să-i prindă pe jefuitori şi să le ia banii.

Niciunuia dintre șefii din poză anchetaţi de DNA după venirea lui Klaus Iohannis la Putere nu li s-a luat banii. Şi asta din simplul motiv că aceştia au fost anchetaţi pentru o infracţiune fără nici o legătură cu îmbogăţirea prin jefuire naţională. Contrar aparenţelor, am reprodus fotografia şi am iscălit textul respectiv fără intenţia de a pune sub acuzare DNA ca Poliţie Politică. Am realizat Grupajul respectiv în calitate de istoric.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Ca istoric, ştiu că sînt două mijloace ale unui regim de a renunţa la şefii instituţiilor de forţă promovaţi de fostul şi a-şi pune oamenii săi:

1. Un mijloc tipic democraţiilor autentice moderne. La venirea unui nou Preşedinte, şefii instituţiilor de forţă îşi depun demisia. Preşedintele le poate accepta sau le poate respinge.
2. Un mijloc tipic dictaturilor şi democraţiilor de faţadă. În dictaturile sîngeroase de genul celei staliniste sau de genul celei robespierriene, şefii sînt înlăturaţi prin împuşcare sau ghilotinare în urma unui Proces regizat. În dictaturile mai blînde şi în democraţiile de faţadă, şefii sînt înlăturaţi prin înscenarea de anchete penale.

E cazul foştilor şefi ai instituţiilor de forţă înlăturaţi de Codruţa Kovesi la ordinul lui Klaus Iohannis, prin punerea sub acuzare. E lesne de observat că, în cele mai multe cazuri, foştii n-au fost arestaţi prevenit. Punerea sub acuzare le-a adus însă demisia.

În alte cazuri, foştii au fost arestaţi preventiv. E vorba de persoanele care au stîrnit ura fie a Codruţei Kovesi, fie a lui Klaus Iohannis. Victimele urii nemăsurate împărtăşite de Codruţa Kovesi au fost două femei: Elena Udrea şi Alina Bica. Amîndouă sexy, amîndouă puternice, amîndouă complexînd-o pe femeia Codruţa Kovesi.

Victima urii lui Klaus Iohannis se numeşte Horia Georgescu, fostul şef al ANI. Mi-am amintit de asta după ce, publicînd fotografia de grup, m-am pomenit cu o fotografie înfăţişîndu-i la aceeaşi masă pe Horia Georgescu şi pe Codruţa Kovesi împreună cu semnalarea: „Între cei eliminaţi de Codruţa Kovesi mai e personajul din poză, şi asta ca tabloul să fie complet.”