Ca să ajungi în mahalaua Republica lui Barbă-Rasă a Bucureștiului interbelic te opreai la „Pompă” pe Dudești și o luai pe strada Foișor în sus.

Cârciumile cu vad vechi erau populate de clienți ajunși în pragul bătrâneții, cei mai statornici fiind înlățați la titlul de „decani”.

Republica Barbă-Rasă era un soi de uliță cu un fel de cocini, care țineau loc de locuințe. Cum îi călcai granița, un soi de copii te înconjurau.

Reporterul vede pe unul dintre ei cu o patină culeasă de pe vreun morman de gunoi și legată cu o sfoară, care încerca să-și facă vânt pe ghețuș.

– Nu merge la școală băiatul?, o întreabă pe o babă care căsca și ea gura.

– Apoi pe așa vremuri cine se mai gândește să-și dea copiii la școală? Nu-i pâine și mai e nevoie de învățătură? N-am dreptate?

Apoi, clătină din cap spre mormanele de gunoaie și stârvuri aruncate de o parte și de alta a străzii:

– Ia uitați-vă cum trăim. Mai rău ca porcii. Nu țiu minte să fi văzut vreodată pe la noi vreo cotigă de-a primăriei să ne curețe gunoaiele. N-o da Dumnezeu să se încingă vreo ciumă odată cu căldurile să afle și stăpânirea că mai trăiesc oameni pe aici.

Bărbați tuciurii ies pe la porți.

Parte din ei sunt parlagii, parte „pianiști” din cei cu „Caterinca” la spinare. Femeile sunt fie chivuțe, fie proxenete. Își face apariția și Bulete (foto), șmecherul mahalalei, apoi Mialcă, cunoscutul pungaș devenit agent, întors la urmă la matcă.

Femeile sunt mai toate grase, lălâi și cum intri în vorbă cu ele te și tapează:

– N-ai cumva vreo țigară la dumneata?

– N-am!

– Nu-i nimic, lasă că-mi fac de la mine…

Și muierea scotocește în buzunarul fustei, din care-și scoate tabachera, doldora de foițe și tutun.

„Frusina lui Înjugă Iapă”

Mai departe să dăm cuvântul reporterului Ilustațiunii Române, W. Șerban:

„Intrăm într-o cocioabă săpată în pământ. Aerul e acum înăbușitor. Vreo trei reprezentante ale Evei stau de taifas. Poartă nume de un comic sugestiv: ”Mița lui Chibrit”, ”Frusina lui Înjugă Iapă”, „Lina lui Boroiu” etc.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric