O nouă terapie pentru leucemia acută limfoblastică (LAL), cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la copii, a fost dezvoltată de Universitatea Tampere din Finlanda în cooperare cu Institutul de Celule Stem Harvard (HSCI), informează agenţia Xinhua.
Noua terapie dezvoltată de cele două instituții constă într-o combinație de medicamente care s-a dovedit eficientă la aproximativ o treime dintre pacienţi. În tratamentul leucemiei, eficacitatea unui singur medicament se pierde de obicei rapid, așa că noul studiu a căutat combinații de medicamente.
„Acesta a fost un proiect lung, care a durat 4-5 ani și, ca rezultat, înțelegem acum mecanismul de acțiune al acestor medicamente la nivel molecular în T-ALL”, a adăugat Laukkanen, autorul studiului.
Prognosticul în caz de recidivă LAL cu celule T este foarte rezervat
Noua terapie dezvoltată de cele două instituţii constă într-o combinaţie de medicamente care s-a dovedit eficientă la aproximativ o treime dintre pacienţi. În tratamentul leucemiei, eficacitatea unui singur medicament se pierde de obicei rapid, de aceea noul studiu a căutat să găsească combinaţii eficiente de medicamente.
Prognosticul pentru forma T-ALL de leucemie atunci când recidiva este foarte proastă necesită tratamente urgente.
„Aceasta este o nouă opțiune promițătoare de tratament pentru leucemia acută T. Următorul pas este de a introduce descoperirea în practica clinică pentru pacienții cu boală recidivă sau refractară prin studii clinice de fază incipientă”, a declarat directorul de cercetare Olli Lohi de la Universitatea Tampere.
Leucemia limfoblastică acută (LLA) este cel mai frecvent cancer care afectează copiii
Studiul a fost publicat în Blood, o revistă științifică în domeniul hematologiei. La studiu au participat și cercetători de la universitățile din Carolina de Nord, Finlanda de Est și Helsinki.
La acest studiu au participat şi cercetători de la Universitatea din Carolina de Nord, Universitatea din Finlanda de Est şi Universitatea din Helsinki.
„Dezvoltarea tratamentelor de precizie este lentă și necesită cunoaștere precisă a mecanismelor moleculare care cauzează și mențin boala. Aici am folosit o dependență specifică a celulelor T-ALL de anumite căi de semnalizare pe care combinația de dasatinib și temsirolimus le oprește”, a mai explicat Olli Lohi de la Universitatea Tampere, informează sciencedaily.com.