Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni un decret prin care recunoaşte independenţa regiunii ucrainene Crimeea, anunţă Preşedinţia Rusiei, citată de AFP. Premierul separatist al Crimeei şi 13 oficiali ruşi, între care un amiral, fac parte din cele 21 de persoane sancţionate luni de Uniunea Europeană (UE). Astăzi va face declaraţii oficiale pe această temă. În dimineaţa aceasta președintele sovietului suprem de la Tiraspol a solicitat examinarea posibilităţii de aderare la Rusia a regiunii transnistrene.

UPDATE 20.15 Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armamentul din dotare, ca urmare a atacului asupra unei unităţi militare din Simferopol soldat cu moartea unui militar ucrainean, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea sunt autorizate să folosească armamentul”, se precizează în comunicatul Ministerului ucrainean al Apărării. UPDATE 17.20. Un soldat ucrainean a fost ucis, după ce trupele ruse au atacat o bază militară ucraineană din capitala Crimeei, Simferopol, anunţă BBC, care citează Interfax-Ucraina. Comandantul bazei a fost luat prizonier, iar restul militarilor s-au baricadat la primul etaj al garnizoanei. "Este o crimă de război", a declarat premierul ucrainean, care i-a cerut apoi ministrului Apărării să convoace o întâlnire cu omologii din Franţa, Marea Britanie şi Rusia. Militarul ucis asigura paza acestei unităţi în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Seleznev.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele. "Li s-a spus că sunt arestaţi", a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora. UPDATE ora 16.20: Vicepreședintele american Joe Biden, vorbind în Polonia, a acuzat Rusia de încălcarea gravă a legislației internaționale în Crimeea. El a spus că Rusia a făcut o „incursiune militară insolentă”, crescând „tensiunile etnice” în Ucraina și continuând „atacul asupra suveranității” Ucrainei. Președintele american, Barack Obama, a invitat liderii celor mai dezvoltate șapte state din lume, Grupul G7, la o întâlnire săptămâna viitoare, pentru a discuta mai mult pe tema unor noi acțiuni în Ucraina. Președintele francez, Francois Hollande, a condamnat acțiunile Rusiei. „Franța nu recunoaște nici rezultatele referendumului, nici alipirea regiunii ucrainene la Rusia. Următorul Consiliu European, din 20-21 martie, trebuie să ofere ocazia unui răspuns ferm și coordonat al Europei la pragul care tocmai a fost trecut”, a spus el. Cancelarul german, Angela Merkel, a condamnat acțiunea Rusiei de a încorpora Crimeea în teritoriul său. „Intrarea Crimeii în Federația Rusă încalcă legislația internațională”, a spus ea, potrivit BBC News. Marea Britanie suspendă întreaga cooperare militară cu Rusia, inclusiv exporturile de arme, din cauza acțiunilor Moscovei în Crimeea, a anunțat secretarul britanic de Externe, William Hague, în Parlament. Exercițiile navale comune între Rusia, Franța, Marea Britanie și SUA au fost suspendate. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că Grupul G8 a suspendat participarea Rusiei la reuniunile sale. Totuși, președintele Vladimir Putin este încă vinitat să viziteze Franța în 6 iunie. „În acest moment, el este încă invitat. În ceea ce privește G8, ca un grup de dialog, care aduce marile state împreună, noi am decis să suspendăm participarea Rusiei, așa că vor fi doar șapte țări care se vor reuni, fără Rusia”, a spus Fabius pentru postul Europe 1. UPDATE ora 14.00: Putin a anunțat două proiecte de lege: cele privind includerea Republicii Crimeea și a orașului Sevastopol în Federația Rusă. A cerut Parlamentului să susțină cele două legi. Pe baza referendumului din Crimeea. A fost ovaționat de audiență de mai multe ori pe parcursul discursului său, care a durat aproape o oră.  Primarul din Sevastopol, președintele din Crimeea și președintele rus Vladimir Putin au semnat acordul de alipire la Rusia. După semnarea tratului, liderii din Crimeea și Putin și-au dat mâna, apoi întreaga sală a ascultat imnul Rusiei.  UPDATE ora 13.00: Președintele rus Vladimir Putin se adresează Camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, în sala mare de la Kremlin. Miniștri din guvernul rus și parlamentarii și-au ocupat locurile în sala imensă de la Kremlin, în așteptarea discursului, care va fi transmis în direct la televizunea de stat și nu numai. Putin va vorbi despre alipirea peninsulei Crimeea la Federația Rusă. Timp de mai multe secole, Crimeea a fost parte a Rusiei, până în 1954, precizează BBC News. LIVE TEXT: Vladimir Putin: Azi discutăm despre o problemă istorică pentru noi: referendumul din Crimeea - peste 82% din populație a participat la acest referendum și peste 97% au spus da pentru reunificarea cu Rusia. Sunt cifre puternice, convingătoare. Ca să înțelegem despre ce este vorba, trebuie să vedem istoria țării - a Rusiei, Belarus și Ucrainei. Soldații ruși sunt în Crimeea - este o fortărețaă, unde se află flota rusă din Marea Neagră. Crimeea este un loc sfânt pentru noi, este un loc unic, cu tradiții specifice, cultura și credință, similare Rusiei. Chiar și ucrainenii cred că limba rusă este limba lor, la fel și tătarii. Multe milioane de oameni au suferit din cauza opresiunii, dar acum Crimeea se întoarce acolo unde aparține. De ce a dat Hrușciov Crimeea Ucrainei? Care au fost motivele sale? Să lăsăm istoriicii să rezolve această problemă - a fost făcut acest gest neconstituțional, în spatele scenei.A fost doar o formalitate, pentru că toți aparțineam unei singure națiuni și vedem asta astăzi.  După căderea URSS, am văzut nu doar că Crimeea a fost jefuită, ci că a fost jefuită la lumina zilei. Milioane de ruși s-au trezit peste noapte că fac parte din altă țară, erau minoritari peste noapte. Atunci nu ne puteam apăra oamenii - dar acum mulți activiști și oameni au ridicat această problemă. Simțeam în inima noastră că trebuie să construim pe realitatea de acolo.  Vreau să vă spun detalii acestor negocieri - a fost vorba doar despre delimitări ale granițelor. Credeam că Ucraina este un vecin bun, iar rușii de acolo vor trăi după normele internaționale și cei care vorbeau limba rusă s-a dorit să fie asimilați. Mulți ucraineni au fost nevoiți să fugă din Ucraina, în alte țări, ca să-și găsească de lucru, de unde au adus 12% din PIB-ul Ucrainei. Ei luptă contra sărăciei și lipsurilor. Dar alegerile sunt un mod legitim de a junge la putere. Dar ultimele evenimente au adus la putere indivizi care au dat o lovitură de stat, naționaliști, anitsemiți, extremiști, care au revigorat politica limbilor minorităților. Iar Vestul susține aceste provocări și alungarea autorităților. Le-am explicat că nu este bine ce fac, ce înseamnă un stat pur ucrainean. Toată lumea încearcă să ignore aceste avertismente. Trebuia să creăm condiții pentru ca cei din Crimeea să-și poată hotârî soarta. E bine că și comunitatea internațională își amintește acum că există legislație internațională. Dar totuși ce legi am încălcat? Forțele ruse se aflau în Crimeea, ne-am întărit prezența, dar n-am încălcat limita de 25.000 de soldați la care aveam aprobare. Referendumul dă dreptul națiunii la autodeterminare. La fel a făcut și Ucraina în 1990, de ce Crimeea nu are același drept? La fel, Kosovo este folosit ca precedent, unul creat și susținut de comunitatea internațională. Ei recunosc Kosovo și demonstrează că nu este nevoie de autoritățile centrale pentru a-ți declara independența. Au făcut presiuni pentru recunoașterea Kosovo și acum sunt indignați. De ce? Este pe linia memorandumului lor. De ce nu au același drept rușii, tătarii și ucraineni din Crimeea? De ce Kosovo este un caz special? Ei susțin că a fost vorba despre numeroasele victime de acolo, dar Tribunalul Internațional nu a spus. Nu poți spune că un lucru este negru într-o zi și același lucru alb a doua zi. Și noi am fi putut avea același număr de victime, dacă nu aveam forțele de autoapărare din Crimeea. Pentru că nu poți lupta împotirva voinței libere a poporului, este imposibil. Le mulțumesc acelor oameni că nu au deschis focul și nu au sânge pe mâini. Ceea ce se întâmplă în Ucraina arată situația prezentă din întreaga lume. Instituțiile s-au degradat, partenerii occidentali, alături de SUA preferă să folosească forța, consideră că sunt împuterniciți de Dumnezeu să facă ce vor. Construiesc coaliții și dacă se ignoră deciziile lor este grav. Am avut Afganistan, Irak și au distrus rezoluția ONU în Libia, unde au bombardat Libia și aceste țări sunt sătule de tiranie, sărăcie și sentimentele oamenilor au fost exploatate. Acum avem violență și revoluții - iar primăvara arabă a fost înlocuită de iarna arabă. Suntem amenințați cu sancțiuni. În Războiul Rece, SUA și alte țări au introdus o interzicere a importurilor unor bunuri, dar unele restricții sunt încă valabile. Așa că practicile din secolele 18,19, 20 sunt încă în picioare. Sunt neprofesioniști, iresponsabili. Știau foarte bine că sunt milioane de ruși în Crimeea și Ucraina. Nu s-au gândit la consecințe. Rusia nu renunță la ei. Trebuie să acceptăm acest lucru - avem interese naționale, ca orice altă națiune și acestea trebuie respectate. Apreciem acțiunile țărilor care au respectat deciziile noastre - acțiunile Chinei, vreau să mulțumesc conducătorilor lor, și celor din India. Oamenii din SUA sunt mândri că libertatea lor este mai presus de toate. Dar libertatea celorlalți, a celor din Crimeea? Nu toți germanii au susținut reunificarea Germaniei, pe când Rusia a susținut această aspirație legitimă a lor. Sperăm ca Germania va sprijini aspirația Rusiei de a reinstaura unitatea. Aș vrea să le spun ucrainenilor că cei care au folosit Ucraina pentru a-și urmări interesele și care au sloganul Ucrainei unite, au făcut rău, de fapt, Ucrainei. Nu mai spuneți că avem nevoie de alte regiuni din Ucraina, noi nu vrem asta - Crimeea a fost mereu a Rusiei. Crimeea este o moștenire comună, este un teritoriu strategic, și aparține unei țări stabile și sustenabile, care nu poate fi decât Rusia de azi. Am auzit declarații din partea Ucrainei că vor să se alăture NATO. Acest lucru ar însemna că nave americane și ale NATO ar fi putut ajunge în Sevastopol. Salutăm o colaborare cu NATO, dar nu dorim o organizație militară să fie prezentă în apropiere de casele noastre. Nu pot să-mi imaginez că merg la Sevastopol și să fiu întâmpinat de militari NATO. Kievul este mama orașelor rusești. Rusia antică are rădăcini și nu putem trăi cu asta - milioane de ruși trăiesc în Ucraina și trebuie să le apărăm drepturile. Vrem să avem cooperare cu Ucraina, să fie un stat partener puternic și cred în succesul lor, în ciuda tuturor faptelor, dar depinde de ucraineni, dacă vor să restabilească pacea la ei acasă. Crimeea a lucrat în interesul esențial al cetățenilor săi. Ei vor să fie cu Rusia. Rusia trebuie să ia o decizie complicată, având în vedere factorii interni și externi. Desigur, că există opinii diferite. Circa 95% dintre ruși cred că Rusia trebuie să protejeze interesele rușilor din Crimeea. Și 83% cred că Rusia trebuei să facă asta, chiar dacă se complică relațiile cu alte state. Și, foarte important, 92% dintre ruși cred că Crimeea ar trebui să devină parte a Rusiei. Astăzi, acceptăm două noi părți ale Rusiei: republica Crimeea și orașul Sevastopol. Azi, astfel ratificăm tratatul de acceptare a acestor două regiuni în Federația Rusă. Ceremonia de semnare a documentelor va avea loc foarte curând. UPDATE ora 12.15: Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferință de presă, că a fost informat despre declarația făcută de „așa-numitul conducător, al așa-numitului Soviet Suprem”. Dar oficial acest „organ neconstituțional” nu a luat o decizie, „cel puțin eu nu cunosc”, a spus președintele moldovean. „Cred că astfel de acțiuni sunt contraproductive. Nu aduc bine Republicii Moldova și chiar nici Federației Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui image internațional de care se bucura Rusia și, dacă va accepta Rusia, va fi un pas greșit”, a precizat șeful statului moldovean.

El a adăugat că Republica Moldova, în afară de pozițiile exprimate până acum, nu poate adopta altele.

În ceea ce privește referendumul din Crimeea, Timofti a afirmat că poziția sa și a Republicii Moldova este următoarea: „noi calificăm drept ilegală și nu recunoaștem rezultatele așa-zisului referendum din 16 martie. Republica Moldova reafirmă sprijinul ferm privind integritatea teritorială a Ucrainei, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional. Orice decizie aprobată la acest așa-zis referendum nu e nici legitimă, nici legală din punctul de vedere al dreptului internațional”.

Posibila decizie a Rusiei de a  anexa Crimeea va fi o încălcare gravă a legislației internaționale. Federația Rusă de nenumărate ori a afirmat atașamentul său față de principiile de respectare a integrității teritoriale și „ne așteptăm ca acțiunile acestui stat să corespundă acestei poziții și rolului de mediator în conflictul transnistrean”, a mai spus Timofti.

El a chemat cetățenii și societatea civilă la „calm și acțiune responsabilă”.

„Mi-a plăcut apelul cetățenilor ucraineni din Republica Moldova, care apreciază poziția Republicii Moldova față de acest conflict, care a apărut pe neașteptate. Nu face bine nici Rusiei, nici Ucrainei, nici celor din zonă”, a conchis președintele. UPDATE ora 10.00: Președintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o cerere președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narâşkin, în care solicită examinarea posibilităţii de aderare la Rusia a regiunii transnistrene. Potrivit evz.md, informația apărut în publicația rusească Vedomosti. Solicitarea oficialilor de la Tiraspol a urmat după un proiect de lege propus de deputaţii Partidului Rusia dreaptă, cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federaţia Rusă, fără acordul statelor care le cuprind, în absența autorității legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităților lor. ULTIMA ORĂ: Transnistria cere alipirea la Rusia Mihail Burla i-a mai scris lui Narîșkin că autorităţile de la Tiraspol nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, pentru că acestea nu funcţionează pe teritoriul regiunii transnistrene. Totodată, acesta precizează că în 2006 a avut loc un astfel de referendum, când 97% dintre alegătorii din regiunea transnistreană au optat pentru alipirea Transnistriei la Rusia. UPDATE ora 9.40: Preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat proiectul de acord privind aderarea Crimeii la Federaţia Rusă şi crearea de noi subiecţi în componenţa Rusiei, informează ITAR-TASS, preluată de Agerpres. UPDATE ora 9.20: Întâlnirea prevăzută pentru azi la Moscova între miniştrii ruşi ai afacerilor externe şi apărării, Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, cu omologii lor francezi Laurent Fabius şi Jean-Yves Le Drian a fost anulată, a anunţat diplomaţia rusă, citată de AFP.

Contactat de agenţia de presă franceză, Ministerul de Externe de la Moscova a refuzat să ofere explicaţii în privinţa motivelor care au dus la această anulare.

Vizita celor doi miniştri francezi în Rusia fusese anunţată săptămâna trecută de Kremlin. Palatul Elysée a subliniat însă că această reuniune va avea loc „în funcţie de evoluţiile în dosarul ucrainean”. UPDATE ora 8.30: Președintele rus Vladimir Putin a informat Parlamentul, în mod oficial, despre solicitarea Crimeii de a se alătura Rusiei, primul pas legislativ pentru anexarea teritoriului, informează BBC News.

Ieri, Putin a semnat un ordin prin care recunoaște Crimeea ca stat suveran. Putin se va adresa Camerelor reunite ale Parlamentului rus la ora locală 15.00 (ora 13.00, ora României). Siteul rusesc de știri Gazeta.ru, citând surse, scrie că, după discurs, președintele Putin și președintele Parlamentului din Crimeea, Vladimir Konstantinov, sunt așteptați să semneze un acord privind „intrarea Crimeii în Federația Rusă”. Oficialii din Crimeea spun că 97% dintre alegători au susținut ruperea de Ucraina, în referendumul de duminică. LONDRA: Crimeea face încă parte din UCRAINA. NATO cere Rusiei să pună capăt acțiunilor militare

UE și SUA au declarat votul ilegal și au impus sancțiuni pentru 21 de oficiali din Rusia și Ucraina. Recunoașterea independenței Crimeii "Rusia, ţinând cont de voinţa locuitorilor din Crimeea, exprimată prin referendumul din 17 martie 2014, decide recunoaşterea Republicii Crimeea ca stat suveran şi independent în care oraşul Sevastopol are un rol special", precizează decretul. "Decretul intră în vigoare în ziua semnării"

• Moscova cere ca Ucraina să nu adere la UE sau NATO

Conform dreptului internaţional, recunoaşterea Crimeei ca stat independent este o etapă necesară pentru integrarea în Rusia, pentru că o astfel de acţiune trebuie să aibă loc în urma unui acord între două state independente. Sancțiuni împotriva Rusiei Serghei Aksionov, ales pe 27 februarie în postul de "premier al Crimeei", este vizat de sancţiuni deoarece a "condus o campanie activă în favoarea organizării referendumului din 16 martie", precizează Jurnalul Oficial al UE. Un alt lider separatist, Vladimir Konstantinov, este de asemenea vizat de sancţiuni pentru că "i-a îndemnat pe alegători să voteze în favoarea independenţei Crimeei", anunţă Jurnalul Oficial.

• SUA şi Rusia se înfruntă în duelul intimidărilor

Alte persoane vizate de sancţiuni sunt comandantul Flotei Ruse la Marea Neagră, Aleksandr Vitko, primarul Sevastopolului şi amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene care a anunţat pe 2 martie că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea. În plus, UE a adoptat sancţiuni împotriva unor oficiali politici care nu fac parte din cadrul Guvernului rus şi nici din anturajul preşedintelui rus Vladimir Putin. Aceşti oficiali, între care Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei pentru Securitate şi Apărare a Consiliului Federaţiei Ruse, şi vicepreşedintele Dumei de Stat, Serghei Jelejniak, sunt vizaţi de sancţiuni deoarece "au adus sprijin public mobilizării de trupe ruse în Crimeea", potrivit Jurnalului Oficial.

• Directorul DIA: Casa Albă ştia că trupele ruse vor intra în Crimeea

În paralel, Statele Unite au adoptat sancţiuni împotriva a 11 persoane, între care preşedintele ucrainean înlăturat de la putere Viktor Ianukovici şi vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Locuitorii regiunii ucrainene Crimeea s-au pronunţat cu o majoritate covârşitoare, duminică, în favoarea unirii cu Rusia, în cadrul unui referendum considerat nelegitim de Kiev, de UE şi de Statele Unite.

• Emisarul ONU în Crimeea a fost ameninţat de indivizi înarmaţi

Japonia a anunţat marţi că va adopta sancţiuni împotriva Rusiei. "Japonia va suspenda negocierile privind relaxarea regimului de vize şi nu va începe discuţiile prevăzute pentru noi investiţii", a anunţat ministrul  japonez de Externe, potrivit Mediafax. De asemenea, nu va lansa discuţii pe marginea "acordului spaţial cu privire la prevenirea activităţilor militare riscante", a mai subliniat şeful diplomaţiei nipone. Totodată, Marea Britanie a declarat luni seară că încă tratează Crimeea ca parte a Ucrainei. ”Pentru Regatul Unit şi aliaţii săi, Crimeea rămâne o parte a Ucrainei”, a subliniat secretarul Foreign Office-ului William Hague, într-un comunicat publicat după o reuniune a miniştrilor afacerilor externe europeni la Bruxelles.

”Asistăm la o tentativă de a pregăti anexarea unei părţi din teritoriul suveran al unui stat european independent prin forţă armată şi un referendum ilegal şi nelegitim”, a adăugat el.

”Marea Britanie cheamă din nou Rusia să înceapă un dialog cu Ucraina şi comunitatea internaţională pentru a rezolva această criză. Continuarea ignorării acestor apeluri va avea consecinţe grave pentru Rusia”, a avertizat el.

• Rezultatul referendumului din Crimeea, sărbătorit pe străzi cu artificii | GALERIE FOTO

CITIȚI ȘI

• UPDATE CRIMEEA. Obama: Rusia riscă să devină tot mai mică pe scena mondială
• Titus Corlățean, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE
• Obama îi spune lui Putin că Washingtonul este gata să impună sancțiuni suplimentare
• Referendum în Crimeea: 93% au votat alipirea de Rusia
• Mihail Gorbaciov nu susține anexarea Crimeei: Escaladarea crizei poate duce la un nou Război Rece
• Crimeea ar putea deveni parte a Rusiei de săptămâna viitoare
• SUA continuă planificarea unui exerciţiu militar prevăzut în Ucraina, în iulie